Analogii
E ciudat că puțină lume se miră încă (nu mă refer acum, spre a nu divaga, la cei care se indignează, aceștia fiind mult mai puțini!) cum, pe vremuri, trăind zi de zi în minciuna peceristă, majoritatea românilor puteau suporta, fără măcar să strîmbe din nas, duhoarea ideologică oficială emanată de peste tot. Demagogia avea la dispoziție un vast arsenal lingvistic – l-am denumit limbajul de plastic, căci lemnul e viu, e un dat dumnezeiesc și e o jignire să-l maculăm asociindu-l cu spurcăciuni politice omenești.
Spre deosebire de regimurile comuniste în exercițiu experimental în anumite zone ale globului, regimul globalist actual a manipulat și continuă să manipuleze lingvistic populația folosind termeni medicali, cu rezonanță pozitivă în mentalul colectiv: vaccin, protecție, responsabilitate, solidaritate, luptă, pandemie, izolare, (întoarcere la) normalitate ș.a.m.d. De aici deruta pentru o bună parte dintre oameni (mulți de bună credință). Ca și membrii de partid de odinioară ademeniți, șantajați, obligați să adere la colosala minciună în schimbul căpătării carnetelor roșii odată cu privilegiile știute în plan profesional și social, vaccinații de astăzi n-ar trebui ridiculizați, condamnați; personal îi compătimesc: sînt bieți semeni de-ai noștri înșelați – unii, vai, credincioși; să ne rugăm deci pentru luminarea minții lor. Istoria recentă a scos deja la iveală adevărul despre totalitarismul îndurat de români; ar fi fost de așteptat ca îndeosebi toți foștii activiști de odinioară să-și fi recunoscut public erorile. Îi invit pe actualii activiști din campania de injectare experimentală să se documenteze și să facă analogiile cuvenite spre a vedea ce-i așteaptă, căci adevărul va ieși la iveală în cele din urmă.
Sigur că față de guvernanții actuali legați fără vreun dubiu de la un centru de comandă extern să aplice fără abatere și la noi plandemonia, pe lîngă rugăciunile creștinești specifice față de vrăjmași, avem obligația civică de a ne împotrivi lor cu fermitate din toate puterile, așa cum unii dintre noi, în urmă cu peste trei decenii, insuflați de Duhul Sfînt, am făcut-o față de ceaușism la Timișoara, în Piața Universității din București și în alte locuri.
Să mulțumim Proniei că astăzi, grație libertății de exprimare cîștigate cu prețul vieții de martirii Revoluției din 1989, avem printre noi oameni de înaltă ținută intelectual-profesională, cu frică de Dumnezeu și animați de autentică dragoste de țară, unii hărăziți chiar cu aptitudini discursiv-mobilizatoare precum Mihai Tîrnoveanu ori Marina-Ioana Alexandru. Atitudinea și exemplul lor nu ne pot lăsa indiferenți, căci libertatea dată de Creator ne este din nou amenințată.
Să nu ne fie frică: Dumnezeu e cu noi!
București, 14 undrea 2021
Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook