Hapul lingvistic (15)
Bibliotecă SUA
Trec fără comentarii de prisos peste exprimarea recentă a lui Valeriu Gheorghiță, colonel și doctor după cum semnează: miocardita afectează „cel puțin două organe: ȘI INIMA ȘI CORDUL“ (cf. „ActiveNews“ din 3 gerar 2022) sperînd a nu mai fi cazul în anul care deabia a început să mai abordez abateri lingvistice în relație cu maladia apărută în urma unei colaborări chino-americane superlativ lucrative, spre păgubirea incalculabilă a întregii omeniri.
Primind cadou de Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos – printre altele care de care mai emoționante – culegerea de texte intitulată Istoria socială a satului românesc purtînd semnătura lui Henri H. Stahl, sub selecția și îngrijirea Vioricăi Nicolau, de tehnoredactare răspunzînd Rodica Boancă (București, Editura Paideia, 2015), vreau să evidențiez în acest episod profesionalismul editorial rarisim în epoca noastră grăbită. Astfel, reproducîndu-se feluritele argumentări istorice, în repetate rînduri am putut observa salutara delimitare a echipei editoriale de comuna eroare a cacofoniilor (pe care mulți le neglijează, unii le neagă, iar alții comit greșeli și mai mari încercînd să le evite îndeosebi prin folosirea combinației „ca și“, care are o valoare semantică în sine: la fel cu, la fel ca, întocmai cu etc. astfel încît, vorba veche, nimerind ca nuca-n perete!). Iată cîteva exemple: ca (sic!) conducători (p. 15), adică (sic!) că (p. 22), care atacă (sic!) cu violență (p. 23) etc.
Dacă felicit asemenea dovezi de bune practici editoriale, nu pot trece nepăsător față de erorile nesancționate în alte situații. Mă opresc deocamdată la două: integrând problema „cnejilor“ în cadrul mai vast, al organizațiilor sociale voievodale și cneziale (op. cit., p. 12) și termenul de judecie e adică folosit fără să coexiste cu obligații militare și cu exceptări jurisdicționale (op. cit., p. 33).
Am arătat și cu alte ocazii că adjectivul vast (-ă) are înțelesul superlativ foarte întins / mare, nemărginit etc., așa încît e pleonastică oricare combinație de tipul „mai / cel mai / foarte vast“.
În privința verbului (a) coexista, prefixul co- semnifică împreună cu, așa încît, pentru evitarea pleonasmelor, se recomandă construcția sintactică A, B, C… coexistă.
În contextele date s-ar fi impus același (sic!) = așa intercalat redacțional pentru delimitările firești și în aceste situații la fel de neconforme exprimării literare corecte precum și în cazurile cacofonice prezentate.
N.B.: Fiind filolog, nu folosesc nejustificata complicare a scrisului în românește cu „â“ median, exceptînd cuvîntul „român“ și derivatele sale, precum și numele proprii scrise cu această literă – de exemplu Brânzaș. Paradigma verbului „a fi“ nu atestă în vorbirea curentă pe „sunt / suntem“ etc.; în plus, „sunt“ nici măcar nu se justifică etimologic! Drept urmare, eu rostesc / scriu sînt / sîntem etc.
București, 5 gerar 2022
- MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici
Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook