În așteptare
 
                1
Lipsește 
doar ploaia mai dă glas 
nopții pustii 
din care se desprind
sunete melancolice 
aruncate în fereastră
secvențe 
încarnate în țesuturile memoriei
se scrie despre viață
despre oamenii buni și răi
despre culorile vii 
și moarte ale naturii
despre lucrurile frumoase
despre scânteierile
nevăzute de nimeni
lumini galbene albăstrui 
ce se lasă seara 
peste mormanul de case 
lipsește ceva din această imagine
ceva ce să completeze golurile 
și să unească fiecare amurg
într-un zâmbet cald de femeie
2
Sărutări aprinse
și când clopotele încetară a mai bate
și când purpure mreje se coboară
din a lunii strălucire
în clopotnița bisericii tu dragă
să vii împreună
să ne cufundăm în sărutări aprinse…
de-ar cădea o stea din cer
lăsând o urmă albă pală
pe ea să ne urcăm
și să privim de sus marea
să ne ridicăm și mai sus
într-un infinit întuneric
ochii tăi scânteind
să aprindă mucul iubirii lumânări…
iar de-aș putea eu te-aș urma 
dar prin portaluri 
mă cobor adânc în jos
cufundat între perne moi
mă trezesc și privesc lumea din jur…
singurătate și singurătate
copila cu care împărtășisem
în clopotniță sărutări aprinse
s-a evaporat ca un fum în mijlocul iernii.
3
În așteptare
Rădăcini cu gust de literatură
Înfipte între file de carte veche.
Clepsidra care își evoluează ultimele cugete,
Cugete de viață bătătorite de greutăți
Destine ce cad dintr-o creangă,
Creangă de măslin,
Cutremurat în crusta vazei.
Fitil aprins a candelei,
Lumina rece dar care încălzește
Un craniu trecut prin viață,
Un craniu viu,
Acoperit de gândurile ce fermentează 
Într-un cazan.
Bufnița așteaptă seara,
Și poate cu noroc,
Va aduce lumină și speranță
Peste câmpurile pârjolite, 
Însetate de frumos
4
Consecințe și urmări
Floarea s-a ofilit 
Petalele cădeau una câte una 
Din toate consecințele
S-a ofilit 
Ah și sufletul s-a ofilit 
Stă tăcut deasupra unei cripte 
În larguri 
Se scaldă între nouri
Gândurile 
Și printre stele 
Se înfiripă imagini 
Amintiri
Voi aștepta 
Strângând la piept
Petalele 
Florii ofilite
Firile nervoase 
A sufletului ofilit 
Voi prinde gânduri 
Amintiri 
Voi opri timpul 
Să treacă mai greu 
Mă voi arunca în larg 
Să pescuiesc iubirea

                                  
Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo
 
                       
                       
                       
                       
                       
                      