Gorjule, Mândrule! Pădurea Schitului

Ruinele Mănăstirii Vodița

Potrivit unei legende din vechime, pe vremea când capitala Țării Românești era încă la Târgoviște, în Pădurea Schitului – poziționată undeva între satul Hobița (com. Peștișani) și satul Telești (com. Telești), ambele din jud. Gorj, un capăt dând chiar în malurile râului Bistrița – s-au așezat niște călugări care mai înainte duseseră o viață monahală la Vodița, în apropiere de Dunăre. Ei s-au hotărât, cel mai probabil din cauza pericolului otoman, să facă un schit și să trăiască în totală sihăstrie și în această pustietate.

Dar așa cum s-a mai întâmplat și în alte zone de la sud de Munții Carpați, locuitori acestor sate nu au fost încântați de ctitorirea schitului, mai ales că unele zvonuri dădeau ca sigur impunerea de noi dări sau impozite. Ca urmare, s-au răzvrătit și au ucis pe unul dintre călugări, numai că Domnia a poruncit să se cerceteze această crimă odioasă, iar vinovații să fie aspru pedepsiți.

Cum ucigașul a fost dovedit în cele din urmă, acesta a trebuit să „ia în spinare mortul și să ocolească cu el de la răsăritul soarelui și până la apus pe hotarele moșiei acelor săteni și unde va cădea sub povară acolo să i se taie capul. Iar de nu va cădea (…) va scăpa cu viață, dar moșia va fi dată Sfintei Monastiri a Tismanei împreună cu oamenii și vitele de pe ea în deplină robie ca sfinții părinți de acolo să se roage pentru iertarea păcatelor acestor păcătoși care au omorât o față bisericească”.

Într-adevăr, criminalul a luat trupul neînsuflețit al mortului în spinare și însoțit de oamenii Domniei a pus în aplicare porunca. Legenda ne mai dezvăluie că odată ajuns la locul crimei, când „soarele era pe la chindia mare”, datorită efortului depus, făptașul a căzut sub povară. În aceste condiții i s-a tăiat capul, iar trimișii Domniei au însemnat hotarele, fapt ce i-a permis și lui „Vodă de a da hrisov de stăpânire mănăstirii Tismana” peste aceste locuri.

Și de atunci, așa cum ne reamintește și legenda cu pricina, locuitorii satelor Hobița și Seuca, „n-au al lor decât vatra satului și locurile de muncă”.

Gabriel Sarcină


  • MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. 
  • Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa. Contactați-ne: aici.

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoareContează pe ȘTIRI ce contează

Lasă un răspuns