Alegerile prezidențiale: România la răscrucea democrației

Dacă în decembrie 2024 Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal au luat decizia nedemocratică, fără precedent în istoria României, de a anula alegerile prezidențiale întrucât candidatul lor nu s-a bucurat de sprijinul popular, în mai 2025 România a fost chemată din nou la urne. De data aceasta într-un context mult mai tensionat, mai ales că România este la răscrucea democrației. Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 s-au transformat dintr-o simplă confruntare electorală într-un veritabil ”referendum național” privind direcția de viitor a țării: democrație liberală pro-europeană sau suveranism cu accente europene liberale.

Cu războiul din Ucraina continuând să facă victime și să modeleze geopolitica Europei de Est, presiunile externe, venite dinspre Estul imperial al Rusiei, dar și din interiorul Uniunii Europene, s-au intersectat cu o criză internă profundă: neîncrederea în instituții, oboseala democratică și radicalizarea discursului public.

Cei patru candidați principali, George Simion, Nicușor Dan, Crin Antonescu și Victor Ponta, nu au fost doar oameni politici, ci simboluri ale unor viziuni ireconciliabile: de la renegocierea statutului României în NATO și UE, la întărirea statului de drept și continuarea integrării europene.

Rezultatele primului tur au declanșat o adevărată explozie de reacții în societate: mobilizare, isterie colectivă, atacuri directe la alegători și un limbaj al urii fără precedent în spațiul public post-decembrist. Etichete ca „trădători de țară”, „viermi cu buletin” sau „gunoaie bipede” au devenit virale, făcând vizibilă o ruptură adâncă în cultura democratică a națiunii.
Harta votului: Oltenia profund suveranistă

Rezultatele înregistrate în județele Olteniei confirmă o tendință tot mai clară a alegerilor din 2025: o diviziune profundă între regiunile tradițional conservatoare și centrele urbane cu orientare pro-europeană.

În Mehedinți, Gorj și Dolj, George Simion a obținut victorii categorice, cu scoruri între 39% și 49%, semn al unei mobilizări impresionante în rândul electoratului care se simte abandonat și trădat de partidele mainstream. În Mehedinți, unde Simion a obținut peste 41%, poziția sa de lider incontestabil nu a lăsat loc de interpretări. Crin Antonescu a reușit totuși să rămână relevant, cu un scor de aproape 31%, în timp ce Nicușor Dan a avut un scor marginal – 7%.

Situația este similară și în Dolj, unde Simion a condus cu 39,36%, urmat de Antonescu (26,81%) și Ponta (15,62%), în timp ce Nicușor Dan s-a apropiat timid de pragul simbolic de 15%. În Gorj, fief electoral al PSD în trecut, Simion a depășit pragul psihologic de 49%, lăsându-i pe ceilalți competitori la distanță.

Pe de altă parte, Bucureștiul și Clujul au oferit un cu totul alt tablou. Capitala a fost câștigată clar de Nicușor Dan, cu un scor de 40,59%, urmat de Simion cu 24,8%, ceea ce confirmă sprijinul masiv al clasei de mijloc urbane și al unei părți din electoratul educat. La Cluj, Dan a câștigat cu 35,49%, în fața unui George Simion care a înregistrat totuși un scor semnificativ – 27,88%.

Această hartă electorală nu doar că reflectă preferințe politice, ci revelează și diferențe structurale între regiunile țării: nivel de educație, acces la informație, dezvoltare economică, dar și gradul de încredere în statul democratic. Se conturează astfel nu doar două Românii, ci două realități paralele: una care aspiră la consolidarea unei democrații liberale, alta care caută suveranitatea și securitatea într-un discurs naționalist.

Citește articolul integral pe eParadigme.ro