DEXONLINE – Calul troian al campaniei nicușorene
Se pare că DEXONLINE, platforma națională de încredere în materie de semantici, nu s-a mulțumit doar să definească cuvinte în limba română, ci și-a luat în serios rolul de „definitor” al viitorului politic al capitalei. Într-un moment unic de oportunism lexical, DEXONLINE s-a implicat într-o campanie electorală, lăsând deoparte „corectitudinea lingvistică” pentru a deveni partenerul „corect” al unui joc politic: Campania lui Nicușor Dan, cel atât de derutant în rostire și arătare.
În loc să rămână un simplu instrument al limbii, saitul a ales să devină un instrument de manipulare subtilă, dar atât de vizibilă! La un moment dat, dacă aveai curiozitatea de a accesa platforma pentru a căuta o definiție ca bolojan, te trezeai întrebându-te în fața unui pop-up agresiv și insolent: „Tu cu cine votezi? Cu Nicușor Dan? Dacă nu, mulțumim pentru sinceritate!” Păi, cam ce să înțelegi de aici? O întrebare politică directă într-un loc unde te așteptai să găsești doar definiția cuvântului „neutralitate”?
Căci, ce e un pop-up dacă nu o formă modernă de „dictatură a opțiunii”? Te întrebi dacă votezi cu Nicușor Dan și, înainte de a răspunde, simți că întrebarea nu e tocmai neutră. Iar când dai un răspuns negativ, mesajul „Mulțumim pentru sinceritate” sună, de fapt, mai mult ca o reprobă subtilă. Aș putea să spun că, mai curând, DEXONLINE a devenit un fel de „creier politizat” care încearcă să-ți „corecteze” nu doar gramatica, dar și opțiunile politice.
E adevărat că nu există un cod morse pe care să-l înțelegi imediat, dar, să fim sinceri, cam asta îți sugerează: „dacă nu votezi cu Nicușor Dan, ești o eroare lingvistică a democrației.” De la „cuvinte corect scrise” la „voturi corect dirijate” – o linie foarte subțire, dar care din păcate a fost trecută cu nonșalanță de DEXONLINE. Cum se face că, într-o țară în care fiecare opinie politică e un test de limba română, DEXONLINE a ajuns să fie reclamat la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)? De ce? Nu cumva platforma ar fi trebuit să se ocupe cu un „simplu” lucru: definirea corectă a cuvintelor, fără a se implica în politică? Nici AEP nu a fost de acord cu această schimbare de direcție, și astfel, platforma care odată era „exemplar” din punct de vedere al imparțialității, a devenit subiect de anchetă.
Aș putea spune că acest incident este ca și cum ai deschide un dicționar și, în loc de „nuanțare”, găsești doar „preferințe politice.” Sau poate că DEXONLINE vrea să ne ajute să „definim” viitorul. Poate că limbajul electoral și corectitudinea lingvistică nu ar trebui să se amestece la fel cum se amestecă politica și limba vorbită pe stradă.
În final, ce să mai zicem? DEXONLINE a ajuns de la dicționar la „dictator” electoral. Noi, votanții, îi dăm cartonașul roșu și îl invităm la toamna repetenților electorali!
Autor: Nicolae Florentin Streche
