Reforma burselor – necesitate economică sau nedreptate socială?
Recenta declarație a premierului Ilie Bolojan, conform căreia România cheltuie aproape un miliard de euro anual pe bursele elevilor, a stârnit un val de controverse în rândul opiniei publice. În încercarea de a reconfigura sistemul burselor, guvernul propune reducerea drastică a acestora, păstrând doar bursele de merit și sociale. Această măsură pune în balanță două principii fundamentale: sustenabilitatea bugetară și echitatea în educație. Întrebarea care se impune este: este această reformă o necesitate economică justificată sau o nedreptate socială profundă?
Pe de o parte, nu se poate nega realitatea economică. Bugetul burselor a crescut de peste 25 de ori în doar trei ani, de la 188 de milioane de lei în 2022 la 4,7 miliarde de lei în 2025. Această explozie bugetară pune o presiune uriașă pe fondurile publice, în condițiile în care alte sectoare vitale – precum sănătatea sau infrastructura – rămân subfinanțate. Într-un astfel de context, este de înțeles dorința guvernului de a raționaliza cheltuielile. Dacă bursele sunt acordate pe baza unor criterii inegale, influențate local sau chiar arbitrare, atunci sistemul actual nu face decât să alimenteze ineficiența.
Pe de altă parte, tăierea burselor riscă să afecteze exact categoriile sociale cele mai vulnerabile. Pentru mulți elevi și studenți, bursa nu este un bonus, ci un sprijin esențial pentru a putea continua studiile. Mai ales în zonele defavorizate, acești bani asigură accesul la educație, hrană, transport sau cărți. Reducerea drastică a sprijinului financiar ar putea duce la creșterea abandonului școlar și la adâncirea inegalităților. De asemenea, generalizarea ideii că elevii primesc burse nemeritate subminează efortul real al celor care învață temeinic într-un sistem educațional deja fragil.
În plus, eliminarea burselor pentru performanță în domenii precum științele reale (matematică, fizică, IT) sau olimpiade riscă să descurajeze exact talentele de care România are atât de mare nevoie. În loc să penalizăm performanța pentru a face economii, ar fi mai înțelept să reformăm criteriile de acordare a burselor, nu să le eliminăm.
În concluzie, reforma burselor poate fi justificată din perspectivă economică, dar trebuie făcută cu responsabilitate socială. România are nevoie de un sistem echitabil, transparent și sustenabil, care să recompenseze meritul real și să sprijine elevii cu adevărat nevoiași. În educație, economia nu trebuie să vină în opoziție cu echitatea, ci să o susțină. Tăierile brutale nu sunt o soluție, ci un semnal de alarmă că avem nevoie urgentă de o viziune coerentă asupra viitorului învățământului românesc.
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo
