Copiii de azi primesc totul… prea devreme.

Telefon la 8 ani. Libertate la 12. Pretenții la 16. Dar responsabilitate… aproape niciodată. Li se oferă acces la lume înainte să învețe cum să stea drept în ea. Li se dă libertate înainte să învețe limitele. Li se dau lucruri înainte să învețe valoarea lor. Și fără să ne dăm seama, îi împingem într-o viață pentru care nu sunt pregătiți. Pentru că nu orice lucru care poate fi dat trebuie dat imediat. Nu orice dorință trebuie împlinită pe loc. Copiii nu au nevoie de totul devreme. Au nevoie de timp să crească.

Astăzi, un copil poate avea în buzunar un telefon mai puternic decât calculatoarele cu care s-au trimis primele nave în spațiu. Are acces la o lume întreagă înainte să învețe să-și înțeleagă propria lume. Vede tot, aude tot, primește tot, dar nu apucă să învețe răbdarea, așteptarea, efortul. Și atunci apare confuzia. Pentru că lucrurile care vin ușor se apreciază greu. Când totul vine repede, nimic nu mai pare suficient. Când totul este la îndemână, nimic nu mai pare valoros.

Li se dă libertate înainte să învețe responsabilitatea. Li se dă voce înainte să învețe ascultarea. Li se dă independență înainte să învețe disciplina. Și apoi ne mirăm că nu mai există răbdare, că renunță repede, că se plictisesc de lucruri înainte să apuce să le înțeleagă. Adevărul este că libertatea fără maturitate devine haos. Iar libertatea oferită prea devreme nu crește oameni puternici, ci oameni confuzi.

Nu copiii sunt de vină. Ei trăiesc în lumea pe care adulții le-au pus-o în mâini. Problema este că prea des le oferim lucruri înainte să le oferim rădăcini. Le oferim confort înainte să le oferim caracter. Le oferim acces înainte să le oferim direcție. Și atunci când ajung în fața realității, descoperă ceva ce nimeni nu le-a spus: viața nu îți oferă totul imediat. Viața cere răbdare, efort și responsabilitate.

Un copil nu are nevoie de o lume întreagă în palmă la 10 ani. Are nevoie de părinți care să-l învețe ce înseamnă munca, limitele și respectul pentru lucrurile câștigate. Pentru că generațiile nu se pierd din lipsă de inteligență. Se pierd din lipsă de disciplină. Iar o generație care primește totul prea devreme riscă să înțeleagă prea târziu cât de mult valorează lucrurile pentru care ai muncit.

Preot Danu Florin

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural. Nihil Sine Deo