Viaţa ascunsă din Moulin-Rouge

Astăzi vom merge în vizită la Moulin-Rouge, un frumos cabaret parizian, fondat în 1879 de spaniolul Yoseft Oller şi francezul Charles Zidier, fiind situat în arondismentul 18, Bulevard de Clichy. Viaţa acestui cabaret parizian are un nume, o figură reprezentativă din sec XIX-lea, Henri de Toulouse-Lautrec, un artist pictor, născut la 24 noiembrie 1864 în Albi din părinţi aristocratici, tatăl său, contele Alphonse de Toulouse-Lautrec Monfa şi mama, Adèle Tapié de Céleyran.
După naşterea sa, la puţin timp, familia se desparte, mama sa se mută la Montmartre, acolo unde micuţul Henri îşi petrece adolescența. La 14 ani, suferă un accident şi tot în acest timp, se descoperă că avea o boală osoasă degenerativă care nu-i permite să crească mai mult de 1,52 m, dar care nu-l va deranja prea mult. Studiază la liceul Condorcet, iar la terminare nu-şi poate lua bacalaureatul. Tatăl său îl recomandă unor prieteni, pictorul francez Rene Princenteau şi Ecvestre, pictori care îl vor iniţia şi învăța având un parcurs progresiv în pictură. Iată-l deci pe tânărul Henri la 19 ani deschizând uşa miraculoasă a cunoaşterii artei în pictură, într-o perioadă numită Belle Époque. În 1881 apare primul afiş semnat pentru Moulin-Rouge, care rămâne până astăzi imaginea simbolistică a cabaretului în lume. Când vorbim de Moulin-Rouge este imposibil să nu amintim de Henri de Toulouse-Lautrec, cu istoria tumultoasă a vieţii lui din această lume plină de vicii şi mister, dar şi a altor mari pictori pe care Henri i-a întâlnit la Cabaret. Este vorba de pictorii Van Gogh, Léon Bonnat, Ferdinand Gormon şi alţii. Viaţa de noapte l-a acaparat repede pe tânărul Henri de Toulouse-Lautrec şi tot aici cunoaşte mai multe dansatoare de care se îndrăgosteşte, una dintre ele, May Mieton, care îl inspiră şi devine imaginea afişului, dar şi a tabloului ,, Au Moulin-Rouge”. În 1893 a proiectat trei capodopere ,,Cadieux”, iar Jane Avril îl inspiră în lucrările sale ,, Jardin de Paris”, ,,Divan Japonese”, deoarece era foarte impresionat de stilul japonez, dar şi trăieşte o poveste de dragoste cu aceasta. Tot în acest timp, pune bazele pe litografie, 369 lucrări numărând, peste 730 de picturi, 275 acuarele, 34 postere şi peste 5000 de desene. O altă figură remarcabilă pe care Henri de Toulouse-Lautrec o întâlneşte şi este dedicată vieţii de Cabaret de la Moulin-Rouge este dansatoarea germană Louise Weber, supranumită şi ,,La Golue” care a făcut furori între parizienii acelor timpuri, având un succes incomensurabil şi devenind iubita lui Henri de Toulouse-Lautrec. În acea perioadă, 1891, directorul Cabaretului Joseph Oller îi cere lui Henri un poster, în centrul afişului fiind ,,La Golue”. Contrastul de culoare, liniile şi estetica îl vor face celebru, devenind lucrare unică şi de impact.
De altfel, astăzi, Moulin-Rouge are un ,,lounge” care se numeşte ,,Lounge Toulouse-Lautrec”. Viaţa de noapte, viciile pentru prostituatele pe care le picta, dar şi întreţinerea relaţiilor sexuale cu acestea, îi aduc sfârşitul la doar 36 de ani, bolnav fiind de sifilis şi imperfecţiunea din viaţa sa, boala degenerativă de oase. Totuşi, în urma sa rămâne o capodoperă artistică de picturi, desene, litografii. În 1901, familia a vrut să doneze lucrările sale unui muzeu parizian, dar, la decizia unui prieten al defunctului, Maurice Joyant, s-a creat un muzeu în fosta reşedinţă a episcopilor de Albi, numit ,,Muzeul Toulouse-Lautrec”, deschis în 1922, având toate creaţiile artistice ale lui Henri de Toulouse-Lautrec. Un cabaret, o istorie cu multe poveşti legate de un nume, Henri de Toulouse-Lautrec, va rămâne stigmatul lumii din Moulin-Rouge, un loc aprins al distracţiilor, prostituatelor, viciilor atât de colorate de Henri de Toulouse-Lautrec în roşu, care a rămas şi astăzi deschis celor ce vor distracţii. Dacă vizitaţi acest cabaret, veţi găsi o lume colorată plină de povești, unde trecutul se împreună cu prezentul, misterul cu adevărul și totul datorită pictorului Henri de Toulouse-Lautrec, care, odată, a ales ca lumea lui să fie plină de iubire.
Scriitoarea Miriam Nadia Dabau
Paris, 2026

De citit:

Pornografia, maladia secolului XXI – Virgiliu Gheorghe

Maria Egipteanca şi drumul de la desfrânare la sfinţenie

Să nu fii desfrânat!

Desfrânatele şi vameşii

Canon de pocăinţă pentru cel căzut în desfrânare

Lecţia dată de o desfrânată