Semănătorii

Am ieșit la semănat
Și pe ploaie și pe vânt,
Nu grăunțe-am aruncat,
Ci dumnezeiesc cuvânt!

Astfel de semănătură
Am făcut pe frig, pe ger,
Dăruind învățătură
De la Domnul meu din cer.

Datoria mi-am făcut-o,
Semănând cuvântul sfânt.
Domnul știe ce-o să crească
În al inimii pământ…

Căci sămânța aruncată
Mai ajunge uneori
Pe cărarea cea uscată,
Și-i mâncată-atunci de ciori!

Alteori, ea încolțește
În terenul cel pietros,
Dar apoi se ofilește,
Murind fără de folos…

Sau mai cade câteodată
Printre buruieni și spini:
Încolțește ea îndată,
Însă spinii sunt haini!

Se ridică mai puternici
Peste planta cea umilă,
Ca tâlharii cei nemernici,
O ucid fără de milă!

Este și un caz aparte,
Cazul cel mai fericit,
Când sămânța are parte
De pământ desțelenit.

Atunci ca să încolțească,
N-o împiedică nimic:
Din pământul gras și umed
Crește și se face spic.

Astfel, noi semănătorii,
Ne-‘ntrebăm de multe ori:
Spic va deveni azi bobul,
Sau va fi mâncat de ciori?…

Căci împrăștiem cuvântul
Domnului Iisus Hristos,
Dar el cade pe cărare,
Și-‘n pământul cel pietros,

Sau se prinde câteodată
În vreo inimă timidă,
Dar nu poate să rodească
De prea multă pălămidă…

Unii nici nu vor s-audă
Despre viața-‘n veșnicie.
Alții, când aud discursul,
Îl primesc cu bucurie,

Dar deși se-aprind în grabă,
Tot în grabă se și sting:
Frica lor de sacrificii
Și comoditatea,-‘nving!

Cei mai mulți, primind cuvântul,
Vor dori să-l împlinească:
Îi atrage ca și mierea
Fericirea cea cerească!

La-‘nceput, chiar sunt dispuși
Ca să facă sacrificii,
Dar cu timpul, se vădește
Că-s robiți de multe vicii..

Din dorința de plăcere
În rutina vieții lor,
Nu pot să aducă roade
Bunului Mântuitor.

Li se scurge viața-‘n pofte
Și-‘n distracții de tot felul,
Nemergând pe calea aspră,
De care vorbește Mielul!

Deci concluzia finală,
Din păcate este tristă:
Mulți aleg calea cea strâmtă,
Dar puțini pe ea rezistă!

Iară noi, semănătorii
De dumnezeiesc cuvânt,
Vom împrăștia sămânța
Și pe ploaie, și pe vânt.

Semănând cu hărnicie,
Vom gândi noi uneori:
„Spic va deveni azi bobul,
Sau va fi mâncat de ciori”?…
amin.

de Preot Sorin Croitoru

______________________________________________________________________________________________________

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook