Să trecem la lucruri serioase!

  Se mai supără unii pe internet că le „închid gurile” când vorbesc despre erezii. Acuma-i o modă cu ereziile astea, să le combați așa, din pix.. Erezia se combate cu Ortodoxie TRĂ-I-TĂ, nu cu vorbe-‘n vânt! Scriu și pe silabe, poate mă-‘nțelege careva…

Idealul meu de apologet, adică de apărător al dreptei credințe, rămâne vrednicul de pomenire Părinte Cleopa Ilie, marele duhovnic nemțean. A scris cărți, a predicat, dar cunoștea Ortodoxia „dinăuntru”, prin trăire, nu „dinafară”, din citiri. El pe Dumnezeu Îl cunoștea precum Moise odinioară, precum Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Siluan Athonitul, sau precum alt mare stâlp al duhovniciei românești, flacăra Ardealului, Părintele Arsenie Boca. Deci Părintele Cleopa era om care ȘTIA CE SPUNEA. Eu îi opresc pe amatorii ăștia de azi, care au citit cărți de încap lejer pe-o noptieră, care și-au dres o cultură din citiri pe monitor, iar acum răcnesc ca leii: „Jos erezia”!

Mă bușește în același timp și râsul și plânsul: râsul de superioritatea lor de soldați cu aere de ofițeri, plânsul pentru biata Ortodoxie, care a ajuns pe mâna unor amatori! Cea mai mare favoare se poate face Tradiției în zilele noastre, TRĂIND-O! Și din trăire se poate naște o cunoaștere profundă a dogmelor, care va da autoritate de apologet posesorului ei. Atunci eu nu voi mai bloca pe nimeni, ci îl voi lăsa să vorbească…

Boala mileniului trei este vorba multă și practica puțină. Credința creștină, care cândva era VIAȚĂ, acum e simplă TEORIE. Teoreticianul, oricât ar studia, tot teoretician rămâne. Nu-i creștin, e filozof! Vorbim despre milă cu inimile înghețate, despre smerenie, cu nasurile ridicate, despre sărăcie cu portofelele pline, despre post cu burțile rotunjite, despre rugăciune, fără să avem bătături în genunchi… Nu tu metanii, nu tu privegheri, nu tu plâns înaintea Sfintelor Icoane… Dar strigăm: „Jos erezia”!

Știm noi că Duhul Sfânt purcede „numai de la Tatăl”, jos Filioque, dar dacă îl întreb pe unul cum i S-a descoperit ultima dată Duhul Sfânt, se înroșește la față și o dă în bâlbâială: „Păi… Sfântul cutare scria”… Mă, eu nu-l întreb pe Sfântul, te întreb PE TINE: Cum L-ai simțit pe Duhul Sfânt? A fost Foc, arzându-ți inima? A fost Apă, udându-te cu lacrimi? A fost Vânt, înfiorându-te? Ce-a fost? Cum a fost? Taci?…

Vedeți, dragii mei, nu se vorbește despre purcederea Duhului, până nu L-ai cunoscut pe Duhul. Nu se vorbește despre Fiul, până nu s-a topit inima în tine de dorul Lui. Nu se vorbește despre Tatăl, până nu ai plâns zguduindu-te, de regret că L-ai întristat. Sfinții așa făceau: întâi trăiau, apoi vorbeau.
Haideți să trăim și noi Ortodoxia!

SĂ TRECEM LA LUCRURI SERIOASE!
Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Preot Sorin Croitoru, Mantova, Italia

______________________________________________________________________________________________________

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook