Parlamentul României2

Parlamentul României

  Dezolant, irelevant și uluitor sunt trei cuvinte care îmi vin acum în minte după așa zisele „alegeri parlamentare”. De ce dezolant? Pentru lipsa de responsabilitate civică a celor ce trăiesc încă în România, din nefericite doar pentru ei și cercurile lor. Nu fac referire la cei ce nu înțeleg valoarea votului universal (un procent destul de semnificant), ci doar la cei ce din indolență nu au făcut un minim de efort ca să-și exercite opinia politică. Confirm spusele lui Țiriac: „Cei care n-au votat n-au dreptul să vorbească”. Și fără sfială, putem spune că au hotărât alții drepturile lor iar ale lor drepturi nu pot fi nici garantate și nici negociate.  Dacă sunt mulțumiți în cei patru ani de mandate ale parlamentarilor, pot rămâne aici, dacă nu să caute drepturi de la cei ce li se încredințează, dar nu aici, ci într-o altă locație de pe glob…

De ce irelevant? Încep să înțeleg că atât poate deocamdată poporul român și mă consolez cu ideea că a-ți irosi energia „pentru un popor de idioți”, cum spunea Petre Țuțea, e prea mult. Și asta pentru toate tipurile de instructori…

Și în fine, de ce uluitor? Ca să închei într-un stil actoricesc, parafrazându-l pe maestrul Dem Rădulescu, pot spune că: „noi votăm ca să nu fim votați!” Cred că ați înțeles de ce regretatul actor spunea: „noi urmărim ca să nu fim urmăriți”? Prin urmare, democrația în România este o junglă din care scapă cine poate. Felicitări cetățenilor români!


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns