Rădăcina dorului

A fost un joc de vară scurtă,
cu poieni cusute în flori,
coborâte din ia de nuntă,
pe plaiuri cuprinse de dor.
Pe firul de verde din ploaie,
de crud, pe pământul bogat
alerg cu talpa învelită,
de tot ce îmi e astăzi drag,
în țara cu colbul de aur,
cu izvoare ce-n linişte mă adapă,
acolo sub tricolor,
privirea îmi este curată!

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook