Amintiri

Am văzut, azi, pe pânza albă
două copilițe-n albastru,
ce îmi vorbesc de copilărie,
de ace şi ațe, sub astru.
Comori de suflet şi amintiri,
ieri un mileu, azi o carpetă,
în lada de zestre a mamei
stau poveştile la o şuetă.
Timpul le pune capac la toate.
De sărbători mai aerisim o velință,
mai împletim lacrimi şi amintiri,
mai purtăm o batistă, tot mai rar o catrință.
Peste pietrele din drum va fi soare,
iarba-i înaltă, ici-colo o sălbatică floare,
ciorile clatină parii rămaşi în vie,
e timp de toamnă, după Sfânta Marie!

Eugenia Bucur, 30.08.2018

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook