Consilierea adolescenților (R)
![](https://magazincritic.ro/wp-content/uploads/2014/05/1969155_635689956514981_3074478376866998743_n.jpg)
”Dacă dai unui om un pește,îi asiguri o masă, dacă îl înveți să pescuiască, el va putea să-și procure hrana pentru tot restul vieții”.
Acesta este de fapt rolul consilierului în relația cu clientul: consilierul îl învață să-și formeze niște deprinderi de a face față problemelor vieții. Adolescenții pot să-și formeze deprinderi precum: planificarea timpului liber, ascultarea activă a unei persoane, deprinderi de relaxare, de a soluționa probleme de viață, de a-și dezvolta un comportament dezirabil, de a participa activ la rezolvarea propriilor sale probleme.
Principalele categorii de probleme cu care se confruntă adolescentul:
–SĂNĂTATE/BOALĂ (educație pentru sănătate, obezitate, toxicomanie, boli cu transmitere sexuală, probleme legate de estetica feței și a corpului)
–PROBLEME FAMILIALE(educație parentală, adolescenți brutalizați, problemele părinților-șomaj, divorț etc.)
-PROBLEME ȘCOLARE(relații tensionate cu profesorii, insucces școlar, orientare școlară și profesională)
-PROBLEME SEXUALE(educație sexuală, orientare sexuală, abuz sexual)
Imaginea de sine se referă la totalitatea percepțiilor privind calitățile sau defectele proprii.Altfel spus,imaginea de sine este modul cum fiecare se vede pe sine. La vârsta adolescenței, imaginea de sine presupune conștientizarea următoarelor întrebări: Cine sunt eu? Ce pot să fac eu? Ce voi fi eu?
Eul spiritual sintetizează totalitatea dorințelor și sentimentelor față de sine, lume și viitor precum și conștiința tendințelor, aptitudinilor, calităților sau defectelor proprii. Adolescenții sunt la fel de interesați de calitățile lor sufletești ca și de cele fizice. Cei mai mulți adolescenți consideră că în ziua de azi sunt mult mai importante calitățile de relațioare, de prietenie (inteligența emoțională) decât latura intelectuală. Eul social exprimă acea fațetă a personalității pe care adolescentul dorește să o cunoască ceilalți.De multe ori această fațetă nu corespunde cu ceea ce este adolescentul în realitate.Este posibil ca unii adolescenți, din dorința de a se integra în grupuri care au alte valori decât valorile lor să promoveze comportamente foarte periculoase pentru evoluția lor ca:fumatul, alcoolul, consumul de droguri. De cele mai multe ori în aceasta capcană cad cei care au o imagine de sine negativă. Cauzele unei imagini de sine negative:
Așteptările exagerate ale părinților. Unii părinți pretind copilului lor să fie bun la toate materiile,alții să facă performanță într-un anumit domeniu pentru care copilul nu are înclinații,iar alții să facă cât mai multe activități (școlare și extrașcolare), uneori împotriva voinței copilului.Cele mai multe dintre pretenții provin din propriile eșecuri în viață ale părinților.
Comparația socială. Mulți părinți obișnuiesc să –și compare propriul copil cu alți copii, cu frații (dacă are), cu ei înșiși etc., neținând cont de emoțiile copilului, de aptitudinile sale, de firea sa, de trebuințele sale.
- Părinții nu trebuie sa-i repete copilului ce au făcut ei când erau elevi. Acest fapt poate declanșa sentimente de inferioritate.
Agresivitatea părinților. Unii părinți sunt autoritari considerând că severitatea este soluția unui copil bine crescut. Agresiunea se învață, iar uneori un comportament agresiv față de adolescent îl poate determina pe acesta să fugă de acasă sau să adopte mai târziu față de proprii copii același comportament violent care nu ține seama de trebuințele reale ale copilului. Un adolescent cu stima de sine scăzută va gândi:” sunt inferior celorlalți; sunt un prost; ceilalți nu mă vor accepta”.
Soluții care stau la îndemâna părinților:
-Arătați copilului că îl acceptați așa cum este el!
-Antrenați-l în activități care să-i facă plăcere,agreabile!
-Nu-i reproșați că nu are prieteni!
-Sugerați-i să fie sincer în relațiile cu ceilalți și să spună NU atunci când îi este încălcat un drept sau o valoare personală!
-Motivați-vă copilul!
-Fiți un exemplu pentru copilul dumneavoastră!
-Sugerați-i o modestie a înfățișării tradusă prin ținuta vestimentară!
-Fiți preocupați de a comunica permanent cu copilul dumneavoastră, fără a deveni hiperprotectori!
Dan Elena, profesor consiler școlar
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet