NUMAI EU VĂ SUNT TĂRIA!

Tu mă curăți de păcate,
Eu din nou în ele cad,
Repetându-le pe toate..
Nu, să nu mă dai în iad!..

Doamne, crede-mă, mă doare
Că îmi calc cuvântul dat..
Câte n-am promis eu, oare,
Iar apoi nu mi-a păsat?..

Ce să fac, am trup din tină,
Sunt o mână de pământ..
Totuși știu că-s plin de vină,
Căci nu-L cer pe Duhul Sfânt!

Ce nu faci Tu pentru mine?..
Eu tot cad, Tu mă ridici..
Vai și-amar, căci nici puține
Nu-s păcatele, nici mici!..

Mă privesc cu-n fel de silă
Și necruțător mă cert;
Mă acuz, lipsit de milă,
Mă condamn și nu mă iert!

Dar în sufletu-mi nemernic,
Doamne, Tu-mi răspunzi mereu:
„Dacă tu erai puternic,
Mai veneam din ceruri Eu?..

Decât să tot stai să numeri
La păcate ce-ai făcut,
Urcă-Mi, mielule, pe umeri
Și s-o luăm de la-nceput!

Nu sunt Eu Samarineanul,
Nu spăl rănile cu vin,
Aducându-vă aleanul
Pentru orice fel de chin?..

Te-aș feri și de cădere,
Însă dacă nu Mă chemi,
Ca să-Ți dau a Mea putere..
Cheamă-Mă, de ce te temi?..

Numai Eu vă sunt tăria,
Fără Mine veți cădea
Și veți pierde bucuria
De-a vedea puterea Mea!

Căci de când cu Răstignirea
Pe vrăjmaș Eu l-am înfrânt,
Datu-Mi-s-a stăpânirea
Și în cer și pe pământ!”

O să-ncerc de-acum, Iisuse,
Să Îți fiu nedespărțit:
După ale Tale spuse,
Te-oi chema la nesfârșit,

Căci prin sfânta rugăciune
Către Tine, Domnul meu,
Darurile Tale bune
Noi le vom primi mereu!