Rog iartă-ne Ștefane, Mihaie și tu, Vlade!

Nu merităm onoarea de-a ne numi români

Stăm toți cu mâna-n sân și asta nu se cade

N-avem sânge de slugă, cum nici ei de stăpâni

Rog iartă-ne părinte, tu mamă și tu, tată!

Nu merităm onoarea de-a ne numi copii

Ne batem joc de-ndemnul: “Acum ori niciodată!”

Uităm că toți ne naștem ai României fii

Rog iartă-ne Dobroge, Ardeal și tu , Moldovă!

Nu merităm onoarea de-a ne numit toți frați

Uităm că ochii noștri citesc aceeași slovă

Văd tot mai mult români pe suflet bandajați

Rog iartă-ne copile, tu fiu, dar, și tu, fiică!

Nu merităm onoarea de-a ne numi părinți

Căci nu luptăm mai mult și tremurăm de frică

Rog iartă-ne copile cu sânge pur de sfinți!

Alexandru Florian Săraru

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook