Povești cu tâlc din Marele Război (XXII). Preoții confesori
![](https://magazincritic.ro/wp-content/uploads/2016/11/230-scaled.jpg)
Soldați la Podul Jiului / magazincritic.ro
Ne-am propus mai de mult să facem câteva aprecieri asupra unor preoți confesori din județul Gorj, cei care au înfruntat cu demnitate și curaj vitregiile războiului, dar nu în propriile parohii ca în vremurile de pace, ci acolo unde i-a chemat patria, datoria și destinul. Sunt preoții care au însoțit regimentele militare în teatrele de operațiuni din Primul Război Mondial. Din păcate unii dintre ei au fost făcuți prizonieri, alți răniți sau au rămas invalizi ori au fost răpuși de tifosul exantematic, dar cu toți au avut un comportament comparabil cu eroii din legendele antice sau medievale.
Despre preotul Vasile Gh. Ionescu din comuna Groșerea-Gorj se știe că a fost repartizat la Regimentul 18 Infanterie Gorj. La 20 noiembrie 1916 a căzut prizonier în comuna Greci-Argeș și a fost trimis în lagărul de la Stralsund (Germania), apoi a fost transferat în lagărul din Tuchel (Germania). „Purtarea sa în captivitate a fost demnă și patriotică. În lagărul Tuchel s-a interesat foarte mult și a depus tot interesul pentru ca hrana oamenilor din acel lagăr să fie de bună calitate. Prin conferințe a pregătit pe soldați contra propagandei bolșevice care căuta să ia naștere și în lagăr”.
Preotul Haralambie N. Baculescu din Câlcești de Sus-Gorj a fost mobilizat ca „preot de armată” la Brigada I Călărași. Cum a înțeles să-și îndeplinească îndatorirea ne dăm seama doar dacă lecturăm raportul colonelului Nicolescu: „la Săliște sluja morții sub cel mai cumplit bombardament de artilerie de toate calibrele, zi și noapte (patru luni) în tranșee printre bravi. Tot timpul luptelor nu am avut nici un dezertor și aceasta se atribuie în mare parte Sfinției Sale. Este o podoabă nespus de frumoasă a clerului român”.
![](http://www.magazincritic.ro/wp-content/uploads/2015/06/Mărăsești50.jpg)
Preotul Vasile Cernăianu din parohia Racoți-Gorj, potrivit colonelului Stănescu – comandatului Regimentului Gorj 18 – „și-a îndeplinit îndatorirea preoțească cu toată abnegația și dragostea creștinească, necruțându-și persoana în nici o ocazie (…). Model de cinste și de muncă acest preot face onoare instituției bisericești și face onoare regimentului pe care îl servește (…). Consider ca o datorie a afirma că în izbânzile de la Mărășești și Muncel, preotul Cernăianu își are partea sa dreaptă, o largă parte sufletească”.
Părintele Ilie Roșoga a fost preot confesor al Regimentului I Vânători. Este și autorul unei lucrări despre Marele Război, lucrare ce azi o putem regăsi la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. Despre el, istoricul Gh. Nichifor susținea că „(…) în luptele de la Fărcășești, căzând prizonier a fost eliberat în baza vârstei prea înaintate”, dar tot Sfinția Sa este și cel care „a oficiat ceremonialul religios dedicat reînhumării rămășițelor pământești ale eroinei de la Jiu”.
Mobilizat la Brigada I Artilerie preotul Victor Dobrescu din comuna Crețești-Gorj „a căzut bolnav de tifos exantematic” nu înainte de „a servi de pildă ofițerilor și trupei în toate împrejurările”.
La Regimentul 3 Vânători a fost mobilizat și preotul Dumitru Elian din comuna Piscoiu-Gorj. Surse istorice contemporane ne dezvăluie că „în grelele lupte ce a dus regimentul, în ziua de 9 septembrie 1916 la Ghimboc și dealul Nucului, unde secția de mitraliere a slt. Chiriacescu rămăsese într-un moment dat fără cartușe, părintele Elian (…) având în spinare două cutii cu cartușe, a mers în fruntea soldaților…”.
Preotul Dumitru Murărețu din comuna Urdarii de Sus-Gorj a fost mobilizat la Regimentul 7 Vânători. Mărturiile unor ofițeri ai acestui regiment sunt emblematice: „a însoțit regimentul în lupte și în tranșee, chiar în linia I. A ajutat pe medic la facerea pansamentelor. A mângâiat pe răniți (…) a însoțit în mod voluntar recunoașterile de ofițeri și patrule până la rețelele de sârmă ale inamicului aducând și o scrisoare și alte materiale găsite în apropierea rețelelor (…). Fără frică, disprețuind moartea”!
Gabriel Sarcină
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook