Pe 23 februarie, ora 16,30, vom merge la Cotroceni.
Mihai Tîrnoveanu/Sibiu
De ce îi vom cere Președintelui României să NU promulge legea Codului Administrativ adoptată prin Ordonanță de Urgență anul trecut? Pentru că prin această lege se pulverizează caracterul Limbii Române de unică limbă oficială, maghiara devenind practic a doua limbă oficială în statul român.
1. În localitățile unde minoritatea maghiară este într-un procent mai mare de 20% sunt obligate nu numai autoritățile locale, CI ȘI serviciile deconcentrate ale ministerelor din județe, precum si instituțiile publice, să utilizeze limba maghiară. Așadar se extinde folosirea limbii maghiare de la nivel local, la nivel central, guvernamental.
2. Desființarea pragului de 20%.
Acolo unde procentul minorității maghiare este MAI MIC de 20% se dă posibilitatea folosirii limbii maghiare în administrația locală, acest lucru urmând să fie dobândit prin negocierile politice de la nivelul consiliilor locale și județene. Se extinde astfel folosirea limbii maghiare în administrația a mii de localități, unde până acum nu ar fi fost posibil acest lucru, intrându-se în dezacord cu Constituția României. Prin desființarea pragului de 20% pondere minorități naționale pentru folosirea limbii acestora în administrația locală, se permite teoretic utilizarea limbii tuturor minorităților naționale în administrație, acolo unde una sau mai multe minorități au cel puțin un consilier local. Imaginați-vă ce ghiveci lingvistic se poate crea în administrațiile locale.
Unde mai este caracterul de stat național stipulat în Constituția României? Unde mai este limba română singura limbă oficială în stat? Imaginați-vă câți funcționari cunoscători ai acestor limbi ale minorităților vor trebui să fie angajați.
3. Se emit de către autoritățile locale documente oficiale și în limba maghiară. Până acum documentele oficiale se emiteau exclusiv în limba română, iar acestea, dacă era cazul, erau traduse și în limba maghiară. Actul tradus în limba maghiară nu era document oficial din punct de vedere juridic. Deci conform Constituției înscrisul în limba maghiară trebuie să aibă caracter de traducere, NU de act oficial.
Avocatul Poporului a sesizat, pe firmă, și nu pe fond, la Curtea Constituțională Codul Administrativ, dar FĂRĂ să includă în sesizare aceste puncte cheie, clar anticonstituționale. Din acest motiv, CCR a declarat Codul Administrativ ca fiind constituțional, respingând sesizarea Avocatului Poporului.
Scurt istoric al Codului Administrativ.
În anul 2018, legea Codului Administativ a fost trecută prin parlament, legea fiind inițiată de PSD-UDMR. CCR a declarat acest Cod ca fiind NECONSTITUȚIONAL, atunci sesizând la Curte problemele enumerate mai sus un grup de 50 de parlamentari (la inițiativa deputatului Marius Pașcan din Târgu-Mures) și Președintele României.
În vara anului 2019, Codul Administrativ a fost adoptat însă prin Ordonanță de Urgentă de către Guvern.
În februarie 2020, CCR l-a declarat constituțional, din motivul expus mai sus, respectiv lipsa includerii în sesizarea Avocatului Poporului a aspectelor de fond neconstituționale ale Codului Administrativ.
Legea Codului Administrativ urmează să ajungă la promulgare la Președintele României.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook