Țin în palmă floarea primăverii
În gând port ruga către cer
Inima îmi bate-n piept străină
Azi nu-i mai dau şi nu-i mai cer

Brazda ogorului se odihneşte
În palmele cuprinse de soare
Mă împreunez cu pământul
Şi cu sufletul călător în zare

Deschid mâna plină de iubire
Din ea cresc două mere dulci
O haină roşie acoperă pereții
Tu în ruga verii să nu mă uiți

Eugenia Bucur


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns