PSD și legile defrișării pădurilor
În frunte cu pesedistul Cătălin Rădulescu, în urmă cu 6 ani, 38 de deputaţi au dat liber la defrişări pentru proprietarii de păduri în scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement, în scop turistic. Astfel, 37 de pesedisti şi un conservator şi-au pus semnătură pe o serie de amendamente aduse la Codul Silvic, astfel încât nu doar că pădurile vor putea fi incluse în intravilan, ci vor putea fi scoase din fondul forestier naţional până la 100% din suprafaţă.
„Este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepţia pădurilor proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement”, se arată în noua formă a articolului 7, alineatul 4.
În expunerea de motive a proiectului de lege, iniţiatorul susţine că măsură vine pentru încurajarea investiţiilor în turismul montan.
„Vrem ca ţara asta să devină o ţară de interes turistic, că nu suntem nici tara industrială, că s-a dus dracu industria la noi. Dacă nu suntem nici agrară, nici turistică, vai de capul nostru. Să facem şi noi că francezii, nemţii, belgienii, care au construit, nu au pus limita de scoatere din circuitul silvic, cum e acum la noi. Poate vreau să fac un resort, mă duc cu familia şi nu vreau să stau o noapte acolo, vreau să stau o săptămână ca să cheltuiesc bani acolo”, a declarat, pentru gândul.info, Cătălin Rădulescu.
„Având în vedere că şi acum se permite defrişarea, cred că a da voie să se construiască unităţi de cazare turistică în anumite zone va fi benefic pentru zonele respective”, a precizat şi Ninel Peia.
In 2018, o alianță politică ad-hoc formată în Senat între toate partidele politice, excepție făcând USR, a votat un proiect legislativ care permite defrișarea pădurilor pentru sisteme de utilități publice, indiferent de amplasarea acestor păduri în zone cu protecție strictă. Propunerea a venit de la un politician care are 13 terenuri pe Valea Prahovei. ”Coincidență sau nu, inițiatorul proiectului legislativ (modificarea şi completarea Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, înregistrată ca Legea 52/2018) este vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Senat, senatorul PSD Emanoil Savin, fostul primar al Bușteniului în perioada 2004 – 2016, care deține, alături de soția sa, 13 terenuri pe Valea Prahovei, conform declarației de avere”, spune Greenpeace. Organizația de mediu cere Parlamentului ”să excludă articolul care dă liber defrișărilor în pădurile virgine și cvasivirgine”.
”Argumentele PSD, ALDE, UDMR, ca inițiatori ai legii, bonus PNL și PMP (susținători ad-hoc), sunt că scoaterea din fondul forestier a unor suprafețe de pădure sunt necesare pentru a debloca proiecte de utilități publice cu finanțare europeană. Ce nu spun susținătorii acestei legi e că în majoritatea zonelor cu protecție strictă ori integrală ale ariilor protejate nu prea există localități. Mai mult, aceste zone sunt cele care dau valoare ariilor protejate și, implicit, reprezintă motivul pentru care li s-a acordat regimul de protecție. Distrugerea lor echivalează, practic, cu dispariția fundamentelor pentru care s-a instituit regimul de arie protejată”, spune el.
Cel mai discutabil articol al legii 52/2018 spune: “Scoaterea definitivă și ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național necesare realizării, dezvoltării, întreținerii și modernizării sistemelor de utilități publice este permisă inclusiv pentru suprafețe cuprinse în zona de protecție strictă, zona de protecție integrală și zona de conservare durabilă a ariilor naturale protejate, precum și pentru suprafețele incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România”.
Compania de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, în ultimele 18 luni furnizorii de lemn ai firmei transportând peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naţionale, susţine un raport al Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency) prezentat marţi. Autorii raportului solicită Guvernului să continue instrumentarea cazului Schweighofer, îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale.
Potrivit raportului intitulat „Jaful pădurilor din România”, furnizorii firmei Schweighofer exploatează peste 50 de zone din două parcuri naţionale din nordul României. În ultimul an şi jumătate, arată realizatorii raportului, au fost transportaţi peste 35.000 de metri cubi de lemn din aceste zone.
EIA arată că firma Schweighofer şi-a vândut majoritatea depozitelor proprii şi toate pădurile pe care le deţinea, iar acum este dependentă de depozitele private.
„Compania a făcut numeroase afirmaţii înşelătoare cu privire la capacitatea sa de a-şi monitoriza lanţul de aprovizionare, în special referindu-se la sistemul său de monitorizare prin GPS, Timflow. Companie pretinde că fiecare camion care livrează lemn la gaterele companiei este prevăzut cu un dispozitiv GPS care dovedeşte cu precizie locul de încărcare al buştenilor. Cu toate că acest lucru este adevărat, locul de încărcare pentru aproape jumătate din aceste transporturi este doar un depozit de buşteni, lucru care nu ajută compania să cunoască efectiv pădurea de origine a buştenilor respectivi”, scrie în raport.
Unul dintre depozitele care furnizează lemn către Schweighofer este compania românească Frasinul, care vinde lemn din patru depozite de lângă parcurile naţionale Rodna şi Călimani. Camioanele firmei Frasinul au transportat cel puţin 6.000 de metri cubi de lemn din aceste parcuri pe parcursul ultimelor 18 luni.
„Firma Frasinul are un istoric în privinţa problemelor cu legea. Patronul acesteia se află sub investigaţia autorităţilor româneşti anticorupţie începând cu anul 2014”, atrag atenţia realizatorii raportului.
Ei amintesc şi de ancheta DIICOT privind modul ilegal de obţinere a lemnului de către Schweighofer, care este acuzată de fraudarea statului cu suma de 25 de milioane de euro.
Potrivit raportului EIA, din Parcul Naţional Călimani, dintr-un singur loc, o companie de exploatare a lemnului care aprovizionează firma austriacă a tăiat peste 4.600 de copaci, mai mulţi decât în orice alt loc dintr-un parc naţional românesc în 2017. De asemenea, importurile de lemn ale companiei Schweighofer în României au crescut la 1,6 milioane de metri cubi, o mare parte din acestea provenind din ţări vecine cu niveluri de corupţie ridicate, printre care Ucraina şi Belarus.
Realizatorii studiului mai spun că au verificat numerele de înmatriculare ale camioanelor care au intrat în fabricile companiilor Kronospan şi Egger, două dintre cele mai mari companii producătoare de cherestea din România, ambele austriece şi cu legături de afaceri cu Schweighofer. Pe durata a cinci ore de supraveghere, au fost înregistrate 137 de camioane care au intrat în fabrica Kronospan din Sebeş, dintre acestea 86 erau acoperite, 19 erau încrăcate cu resturi lemnoase, alte 30 erau încărcate cu buşteni întregi. 22 dintre aceste camioane veneau direct de la locurile de încărcare din pături, în timp ce alte opt veneau de la depozite. 18 erau înregistrate ca transportând buşteni pentru lemn de foc, în timp ce alte 12 transportau buşteni cu calitate standard. Cele mai multe dintre camioanele care transportau lemn tocat şi camioanele acoperite nu erau înregistrate.
De asemenea, într-o pădure din care se aproviziona firma Kronospan cu buşteni, lângă locul de încărcare, EIA a descoperit o operaţiune de exploatare forestieră în curs de desfăşurare, unde muncitorii făceau mici defrişări circulare, transformând un rău într-un drum forestier ilegal, pe care târau buştenii pe o distanţă de 700 de metri până la zona de încărcare.
În ceea ce priveşte firma Egger din Rădăuţi, realizatorii raportului au observat 20 de camioane care intrau în fabrică şi niciunul nu era înregistrat în sistemul Inspectorul Pădurii.
EIA a trage atenţia că România rămâne o ţară cu risc ridicat în privinţa tăierilor ilegale de lemn şi cere companiei Schweighofer să stopeze achiziţiile de material lemnos fără deplină trasabilitate până în pădurea de origine, nu doar la punctul de încărcare, iar companiilor Kronospan şi Egger – reanalizarea lanţurilor de aprovizionare şi stabilirea unor termene pentru obţienrea trasabilităţii până cel târziu în 2020. Guvernului japonez, care în prezent se aprovizionează de la Schweighofer, EIA îi solicită să oprească aprovizionarea până în momentul în care compania poate asigura o trasabilitate completă.
De asemenea, realizatorii raportului solicită Guvernului să continue instrumentarea cazului Schweighofer, îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook