Povești cu tâlc din Marele Război (LIV). Orașul Eroilor (Târgu Jiu). Despăgubiri

Orașul Eroilor (Târgu Jiu) a fost ocupat de armatele germano-austro-ungare la sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie 1916. Mai ales impactul invaziei, dar și perioada de început a ocupației dușmane (noiembrie-decembrie 1916) au fost devastatoare pentru urbea de pe Jiu. O mărturisesc numeroasele documente din arhivele locale și nu numai.

La sfârșitul anului 1921, Comisiunea I-a Județeană pentru constatarea și evaluarea pagubelor de război, arondată pe lângă Tribunalul Județean Gorj, Secția I-a s-a pronunțat asupra pagubelor înregistrate de „dăunata Primăria orașului Târgu Jiu” în timpul Marelui Război.

Rând pe rând au compărut în fața instanței, ca martori ai acuzării, mai toții responsabilii de servicii din cadrul municipalității târgujiene existenți în funcții în perioada războiului. Amintim pe Gheorghe Cornicioiu (secretarul Primăriei), Anghel Păunescu (șeful Serviciului Tehnic Comunal), Iosif Ielineck (dirigintele Uzinei electrice), D.M. Milicescu, Carol Arendt, Ion Wolff, Manea Zahiu ș.a.

Cererea de despăgubire a fost depusă în baza mai multor dovezi existente – memoriul întocmit de primarul Titi Bălănescu fiind definitoriu – care arătau pagubele făcute de armata și administrația inamică atât la invazie, dar și în timpul ocupației și al retragerii acestora. S-au înregistrat stricăciuni la Palatul Comunal, Școlile de băieți și fete, Lazaretul și Casa Cividin de la Obreja, cișmeaua Sâmboteanu, Cimitirul comunal, Uzina electrică, Abatorul comunal, Grădina publică, Zăvoiul comunal, Cazarma pompierilor, digul natural al Jiului etc. Autoritățile locale au evaluat suma totală a pagubelor la puțin peste 1.000.000 lei, la valoarea leului de dinainte de izbucnirea Primului Război Mondial.

Defalcate, aceste pagube au fost divizate în mai multe categorii: lipsa de folosință a moșiilor, caselor de locuit, fabricilor (280.000 lei); deteriorare imobile, străzi, poduri și podețe (120.000 lei), distrugere mobilier și obiecte casnice (30.000 lei); cereale şi derivate, semințe şi furaje (6.500 lei); vehicule și hamuri (4.300); mașini (14.865 lei); alimente și băuturi (30.000 lei) etc. Într-un final, instanța gorjeană a decis ca suma totală a despăgubirilor să fie de 529.000 lei. Au fost acordate însă și așa numitele suplimente de refacere în valoare totală de 722.687 lei.

Aruncându-ne o privire asupra tabelului cu specificarea pagubelor din vremea războiului am constatat că pentru „(…) provocări de moarte sau infirmități datorate bombardamentului sau altor cauze de violență din partea inamicului” nu au fost alocate despăgubiri. Ori trebuie știut că în 22 și 26-27 octombrie 1916, aeroplanele inamice s-au năpustit asupra orașului Târgu Jiu și au bombardat mai multe obiective, înregistrându-se chiar două victime care roboteau prin curtea Regimentului 18 Gorj. Oarecum asemănător se prezintă și situația pentru „arestări, internări sau luări de ostatici”. Cititorul mai puțin avizat nu trebuie să creadă că nu au existat arestați, internați sau ostatici. Din contră, numai dacă ne gândim la lagărul-închisoare de la Mănăstirea Tismana și avem o dovadă de netăgăduit.

Gabriel Sarcină

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook