Iohannis – un produs autist al politicii românești

Publicăm două materiale despre sindromul Asperger, unul apărut pe site-ul Ziua News, cu trimitere directă la președintele Klaus Werner Iohannis și altul de pe un site de specialitate. Nu facem comentarii, doar am subliniat simptomele care se regăsesc, în mod vizibil, la subiectul în cauză.

Klaus Iohannis a izbutit sa-i enerveze pe ziaristii pe care i-a invitat in deplasarea de la Bruxelles. Acesta si-a intrerupt discursul de doua ori, o data pentru a pornit un televizor, iar a doua ora pentru ca a sunat un telefon mobil al unui jurnalist. De fiecare data, Iohannis a stat tacut mai bine de 15 secunde.

Daca prima data Klaus Iohannis s-a enervat facand o grimasa, a doua oara presedintele a asteptat pana cand jurnalistul si-a scos telefonul din buzunar si l-a oprit, dupa care a continuat sa vorbeasca, schitand un zambet. Presedintele Klaus Iohannis a participat, la Bruxelles, la Consiliul European, in reuniuni in cadrul carora liderii statelor europene au dezbatut subiecte precum uniunea energetica, conflictul ucrainean si sanctiunile impuse Rusiei, dar si criza greceasca. Dupa discurs a refuzat sa vorbeasca cu jurnalistii in obisnuita conferinta de presa.

Nu este pentru prima oara cand Iohannis are reactii ciudate. La vizita de la Paris, si-a aruncat pardesiul pentru ca protocolul nu a prevazut ca sotia sa, Carmen Iohannis sa fie condusa cu escorta de la avion. La Bruxelles, Carmen Iohannis a fost prezenta in calitate de Prima Doamna si a fost inclusa in delegatia oficiala, ceea ce e o premiera in Romania, oficializandu-se acest statut de Prima Doamna, dar care nu este prevazut de lege ca atare.

Si cand era primar la Sibiu, in rarele situatii cand acorda audiente sibienilor, secretara acestuia atragea atentia celui ce intra la Iohannis in birou sa fie foarte concis, sa explice pe scurt si clar, si in niciun caz sa nu depaseasca 15 minute. Mai multi martori spun ca dupa aceste 15 minute, Iohannis devenea agitat, se enerva si nu mai putea discuta. Altii sustin ca avea un comportament de autist, de “savant”, ca in filmul Rain Man.

In perioada starii de urgenta discursurile presedintelui au avut un ton apasator, amenintator catre populatie. Sa nu mai amintim de obsesivele apelative „PESEDE”. Comportamentul si atitudinea pe tot parcursul starilor de alerta a demostrat un caracter introvertit, psihopat, sociopat si ascuns care nu stie exact ce doreste pentru societate, educatie, sanatate si economie.

Ziua News a cerut parerea unui specialist in autism, care a studiat si discursurile, ca si confruntarile din campania electorala, precum si iesirile scandaloase ale presedintelui Iohannis. Nefiind vorba despre un control complet, expertul nostru a cerut protectia anonimatului, dar ne-a declarat urmatoarele: “La o prima vedere, Klaus Iohannis sufera de o forma destul de rara a autismului, este vorba despre Sindromul Asperger, care se dezvolta inca din copilarie si este unul care se manifesta la copiii care aparent se cred inteligenti, dar retrasi. La Iohannis, simptomele arata o forma de dezvoltare medie, dar oricum acestea exista. In forme avansate, avem de a face cu asa-zisii pseudo savanti, persoane care se cred extrem de inteligente, care inmagazineaza cunostinte uriase, dar sunt extrem de interiorizati.” Adevarul este ca isi formeaza in interior aceasta forma parere despre ei insisi de a se considera mai inteligenti decat cei din jur. Adevarul este tocmai pe invers. Persoanele care sufera de sindromul Asperger nu sunt deloc inteligente. Aceasta impresie despre inteligenta lor este data de faptul ca privesc diferit lumea fata de ceilalti. Tocmai interiorizarea si singularizarea lor fac din aceste persoane niste ciudati ai societatii care ajung sa aiba o parere falsa despre lume si mai ales despre ei insisi. De aici comportamentele deviante si uneori agresive fata de societate. Problema mare apare atunci cand aceste persoane reusesc cumva sa ajunga sa conduca societati, deoarece persoana si caracterul lor va intra cu siguranta in contradictie cu legile normale si sanatoase ale societatii.

Sindromul Asperger este o tulburare care face parte din spectrul autismului. Incidenta acestei boli este mai ridicata in cazul baietilor decat al fetelor. Printre denumirile clinice utilizate pentru sindromul Asperger se numara psihopatia autista si tulburarea schizoida a copilariei. Debutul bolii are loc in jurul varstei de 3 ani. Tulburarea presupune in mod special afectarea comunicarii sociale, imaginatiei sociale dar si a interactiunii sociale. Printre caracteristicile persoanelor afectate de aceasta sindromul Asperger se numara: izolarea sociala si comportamentul excentric, prezenta deficientelor in interactiunea sociala si in comunicarea non-verbala.

Copii si adultii afectati intampina probleme de relationare sociala si in mentinerea relatiilor pe termen lung, manifesta interes doar pentru anumite domenii si retin mecanic multe informatii despre domeniul care ii preocupa. Rolul acestor interese speciale, accentuate este: de a depasi anxietatea, a oferi placere si relaxare, de a-i ajuta sa inteleaga lumea fizica, de a crea o lume alternativa, de a crea un sentiment de identitate, de a facilita conversatia (chiar daca aceasta este unidirectionala) si de a consolida stima de sine.

Urmatoarele comportamente sunt asociate deseori cu sindromul Asperger (totusi, acestea variaza in intensitate de la un individ la altul):
– interactiuni sociale limitate sau inadecvate
– imposibilitatea de a intelege sarcasmul, metafora sau mesajele subtile
– sustinerea unui discurs repetitiv, a monologului si implicit relationare sociala unilaterala fara sa se inteleaga frazele si cuvintele complexe utilizate
– tendinta de a comunica mai degraba despre sine
– probleme de comunicare non-verbala insotite de abilitati verbale avansate
– prezenta unor posturi aparte
– lipsa de contact vizual sau privirea persistenta
– reactie exagerata la anumiti stimuli vizuali, olfactivi, tactili
– tendinta de a se concentra asupra detaliilor unei situatii si de a pierde imaginea de ansamblu
– absenta conversatiei reciproce
– obsesia pentru subiecte neobisnuite
– dependenta de o rutina si inflexibilitate in modificarea acesteia
– empatie scazuta
– dificultati in a asimila competente organizatorice
– conversatii unidirectionale
– vulnerabilitate la stres
– rigiditate si rezistenta la schimbare
– dificultati in intelegerea normelor sociale conventionale
– lipsa folosirii gesturilor sau greutate in interpretarea acestora
– prezenta miscarilor necoordonate si dezordonate, neindemanare si stangacie.

La maturitate, simptomele bolii se pot stabiliza, iar se va observa o mai buna intelegere a punctelor proprii forte si slabe. Ca adulti, multe dintre persoanele care sufera de sindrom Asperger pot avea legaturi puternice cu cativa prieteni, se vor casatori si ar putea avea copii. Cu toate acestea, dificultatea de a percepe subtilitatile relatiei pot fi suparatoare atat pentru parteneri cat si pentru copii. Totusi va exista posibilitatea invatarii abilitatilor sociale. Chiar daca creierul persoanelor cu tulburarea Asperger proceseaza informatiile si stimulii senzoriale diferit, totusi acestea pot avea multiple calitati care ii pot ajuta sa duca o viata independenta si chiar implinita. In cazul acestora atentia pentru detalii vizuale, onestitate, ingeniozitate, originalitate, vocabular bogat, etica, memoria logica ar putea fi utile in multe profesii. Important este sa nu intervina perfectiunea si obsesia pentru detalii.

Tulburarea presupune in mod special afectarea comunicarii sociale, imaginatiei sociale dar si a interactiunii sociale. Printre caracteristicile persoanelor afectate de aceasta sindromul Asperger se numara: izolarea sociala si comportamentul excentric, prezenta deficientelor in interactiunea sociala si in comunicarea non-verbala. Copii si adultii afectati intampina probleme de relationare sociala si in mentinerea relatiilor pe termen lung, manifesta interes doar pentru anumite domenii si retin mecanic multe informatii despre domeniul care ii preocupa. Pot avea domenii speciale de interes (colectiile si anumite subiecte sau concepte specifice) asupra carora se vor concentra si vor invata mecanic cat mai multe informatii legate de acestea. Rolul acestor interese speciale, accentuate este: de a depasi anxietatea, a oferi placere si relaxare, de a-i ajuta sa inteleaga lumea fizica, de a crea o lume alternativa, de a crea un sentiment de identitate, de a facilita conversatia (chiar daca aceasta este unidirectionala) si de a consolida stima de sine.

Comparativ cu alte forme de tulburari din spectrul autismului, totusi, cei care sufera de sindromul Asperger nu au intarzieri semnificative de limbaj sau de dezvoltare cognitiva. Unii dintre acestia detin chiar un vocabular destul de bogat, de multe ori, care priveste un domeniu de interes. Din punct de vedere gramatical, modul in care comunica aceste persoane poate fi destul de atipic ca urmare a anomalilor de inflexiune si a repetitiilor verbale folosite. Uneori copiii isi modifica vocea si pot vorbi prea dramatic sau teatral, prea tare, cu intonatii incorecte, vorbesc prea repede sau prea incet, poate avea caracter ritmic sau poate fi caracterizata de inflexiune. Deseori apar dificultati in a declansa sau incheia o conversatie si de a alege subiectele de discutie. In anumite cazuri pot fi prezente dislexia si dispraxia, dar si ADHD.
Dezvoltarea motorie poate fi intarziata, fapt care are ca si consecinta prezenta unor miscari dezordonate.
Copiii diagnosticati cu sindromul Asperger nu poseda capacitatea de a rezona afectiv si de a fi empatici. Din punct de vedere emotional, persoanele cu sindrom Asperger au o intarziere de aproximativ trei ani fata de varsta lor reala.

In clasele primare copiii cu sindrom Asperger vor putea obtine rezultate bune, bazandu-se pe invatarea mecanica. Totusi ar putea sa intampine dificultati la citit si in intelegerea cerintelor scrise ale pedagogilor. Copiii diagnosticati cu tulburarea Asperger pot necesita un timp mai lung de a procesa informatiile sociale intrucat ei isi folosesc mai degraba inteligenta si logica in acest proces, decat intuitia. Nu uitati ca micutii diagnosticati cu sindrom Asperger se maturizeaza, deseori mai lent si parintii nu ar trebui sa se astepte sa actioneze conform varstei lor reale.

Gimnaziul, invatamantul secundar si cel superior pot fi solicitante pentru cei cu sindromul Asperger intrucat calendarul cursurilor difera zi de zi, cadrele didactice sunt diferite si uneori cursurile au loc in sali diferite de clasa. Toate aceste modificari pot fi dificil de suportat si stresante pentru o persoana care nu agreaza schimbarile. Interesante ar putea fi cercurile si grupurile implicate in domeniul de interes al celui cu tulburarea Asperger. Uneori, adolescentii cu Asperger se pot simti diferiti de altii, ar putea fi izolat social de colegii sai
Spre deosebire de copii mai mici, adolescentii cu sindrom Asperger au posibilitatea de a gestiona mai bine factorii de stres. Totusi, oboseala dupa o zide scoala devine o problema. Indicat ar fi sa se poata discuta cu profesorii pentru a reduce cantitatea temelor sau ca sarcinile pentru acasa sa fie extinse pe o perioada mai lunga de timp.

La maturitate, simptomele bolii se pot stabiliza, iar se va observa o mai buna intelegere a prunctelor proprii forte si slabe. Ca adulti, multe dintre persoanele care sufera de sindrom Asperger pot avea legaturi puternice cu cativa prieteni, se vor casatori si ar putea avea copii. Cu toate acestea, dificultatea de a percepe subtilitatile relatiei pot fi suparatoare atat pentru parteneri cat si pentru copii. Totusi va exista posibilitatea invatarii abilitatilor sociale.
Chiar daca creierul persoanelor cu tulburarea Asperger proceseaza informatiile si stimulii senzoriale diferit, totusi acestea pot avea multiple calitati care ii pot ajuta sa duca o viata independenta si chiar implinita. In cazul acestora atentia pentru detalii vizuale, onestitate, ingeniozitate, originalitate, vocabular bogat, etica, memoria logica ar putea fi utile in multe profesii. Important este sa nu intervina perfectiunea si obsesia pentru detalii.

In concluzie, politica romaneasca sufera de zeci de ani de zile de un autism acut infectat cu pile, nepotisme si neamuri proaste injectate in sistem, de un autism care a rupt total legatura si comunicarea cu societatea civila, cu problemele reale ale oamenilor, un autism care a ridicat in jurul sau o elita de oameni pseudo inculti, pseudo sociali, care mimeaza patriotismul, credinta, libertatea si bunul simt.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook