De ce este atât de importantă pentru şovinii unguri înlăturarea numelui dr Teculescu din denumirea spitalului din Covasna?

Asta este şi principala noastră nelămurire; rămâneau ambele nume, ambii au activat ca medici în acel spital şi nu văd de ce atâta răutate încât să vrei să dispară numaidecât numele dr Teculescu. Romanii n-au cerut ştergerea numelui lui dr Benedek… Până la urmă ar fi fost doar încă o dovadă de bună convieţuire interetnică, similară celei din cazul universităţii din Cluj, Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB), care poartă numele bacteriologului roman Victor Babeș şi a matematicianului maghiar János Bolyai, informează Glasul info.

De ce este atât de importantă pentru şovinii unguri înlăturarea numelui dr Teculescu din denumirea spitalului din Covasna?

Începând cu anul 1897, de când parlamentul Ungariei a emis legea de maghiarizare a numelor de localităţi în Transilvania şovinii unguri au dezvoltat o adevărată obsesie în această privinţă. La începutul secolului trecut românii din Transilvania erau sub presiunea unei maghiarizări agresive a numelor de persoane şi de localităţi, aceste operaţiuni făcându-se concomitent şi cu încercări de colonizare a zonelor unde etnicii maghiari lipseau cu desăvârşire ori erau minoritari în comparaţie cu populaţia autohtonă românească.

„Odată cu înfiinţarea societăţii „Emke” s-a pornit un curent pentru colonizări. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat „Secţia colonizării secuilor” a societăţii „Emke”, sub preşedinţia contelui Banffy Bela şi a deputatului Horvath Gyula. Statul, în această privinţă a şi stabilit principiul colonizării, desemnând ca teren al acţiunei mijlocul Ardealului, Câmpia, părţile mărginaşe Secuimei şi împrejurimile de-a lungul rîurilor spre ţara mamă.

Statul a realizat colonizări în 21 de locuri, lucru pe care îl consemnăm cu satisfacţie. Opt colonizări au avut loc în Ardeal, iar 13 în Caraş-Severin în Banat. În judeţul Cojocna colonizarea din Sărmaşul Mare (1894), din Cara (1903), de asemenea colonizările din judeţul Turda (Ludoş, Drighin, anul 1903) precum şi cea din Viţa (judeţul Solnoc-Dobâca) au întărit Câmpia Ardealului. (…) „Ereklye Muzeum” a făcut mult pentru acţiunea lui „Emke” de a coloniza comunele Terihaş, Nimigea şi Baia Mare. Am desemnat guvernului ca locuri potrivite pentru colonizare comunele Feldioara, Armeni, Pişchi şi Pociovalişte”. (p. 390)

În urma emiterii legii de maghiarizare a numelor localităţilor din Transilvania de către Parlamentul din Budapesta în 1897, multe localităţi cu sufixul “u” au rămas fără acesta.

Astfel, în zona Munţilor Apuseni, avem următoarele exemple de maghiarizare a numelor de localităţi: Câmpeniu a devenit Câmpeni apoi Topánfalva, Sohodolu a devenit Sohodol, apoi Aranzosszohodol, Albacu a devenit Albac şi pe urmă Fehervölgy, Buciumu a devenit Bucium apoi Bucsóny, Cărpinişiu a devenit Cărpiniş apoi Abrudkarpenyes, Peleşu a devenit Peleş apoi Peleş, etc

Pretenţiile iredentiste stau la baza schimbării, schimonosirii şi maghiarizării a tot ceea ce este specific românesc. Se pare că unii dintre concetăţenii noştri de etnie maghiară din unele zone ale ţării încă mai trăiesc în trecut, în loc să lase deoparte ură şi tendinţele extremiste, cu accente clare de şovinism pe alocuri.

În România zilelor noastre sunt şi exemple destule de bună convieţuire între romani şi maghiari, dar se pare că în anumite locaţii tocmai politicienii locali sunt cei care incita la ură şi la extremism.

În acest caz, concesia făcută de către autorităţile romane, prin intermediul trădătorilor intereselor româneşti, Victor Ponta şi Nicolae Banicioiu, nu face decât să încurajeze tendinţele şoviniste ale extremiştilor maghiari şi să dezamăgească şi mai mult comunitatea românească din Harghita şi Covasna care se va simţi trădată şi abandonată de statul aşa zis …. “roman”.

Pentru românii care trăiesc în aşa zisul ţinut secuiesc, atmosfera tinde să devină similară celei pe care o resimt românii care trăiesc în Ungaria, sau chiar şi mai rău, ţinând cont şi de faptul că imbecilii de politicieni romani “trag” la căruţa revizionismului unguresc. Preluare: Glasul info

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook