(R) Eminescu interzis – Gândirea politică (20)

        E ceva nou în ceea ce scria Mihai Eminescu cu aproximativ 140 de ani în urmă?  V-aş recomada să citiţi  integral cartea şi să înţelegeţi care au fost motivele reale ale asasinatului…

     Iar întrucât, „nicicând, un sistem de guvernământ demagogic, bazat pe instinctele rele ale unei plebe de parveniţi, de dorinţa lor de câştig, de alergarea lor după funcţii şi onoruri, pe excluderea meritului, nu se va putea împăca cu sistemul contrariu, al unei organizări bazate pe armonia intereselor claselor pozitive ale societăţii, pe înaintarea lină, dar sigură, a meritului, pe dezvoltarea normală şi gradată”(107): „dorim să avem un guvern serios şi o Cameră serioasă, oricare ar fi elementele din care ar fi compuse”(108)… „Pentru înaintarea în viaţa politică să se ceară sau o mare inteligenţă sau un mare caracter”(109), „căci putrejunea moravurilor private, produsă prin declasarea generală, îşi are reversul în putrejunea şi libertinajul moravurilor publice; şi într-o ţară de oameni declasaţi, moraliceşte căzuţi, statul nu poate fi decât icoana lor: el nu va fi un sanctuar, ci un lenociniu”(110). „Ceea ce se pretinde, de la o profesie de credinţe politice (de la cei care fac politică militantă n.n) este, desigur, cu precădere, ca ea să corespundă cu simţămintele şi aspiraţiile politice ale ţării şi să fie adaptată instituţiunilor ei. Căci, un principiu absolut, netăgăduit de nici un om cu bun simţ, este că o stare de lucruri rezultă în mod strict cauzal dintr-o altă stare de lucruri premergătoare şi, fiindcă atât în lumea fizică, cât şi în cea morală, întâmplarea nu este nimic altceva decât o legătură cauzală nedescoperită încă, tot astfel, aspiraţiunile şi sentimentele sunt rezultatul neînlăturat al unei dezvoltări anterioare a spiritului public, dezvoltare ce nu se poate nici tăgădui, nici înlătura”(111)… „Pentru a conduce un popor şi economia lui, trebuie o judecată sănătoasă, cunoaşterea dreptei proporţii între mijloacele întrebuinţate şi scopul dorit; şi, oricare ar fi scopurile urmărite de clasa cultă (de clasa conducătoare în stat n.n.) a unui (a oricărui n.n.) popor, ele sunt rele şi de nimic dacă nu echivalează (dacă nu sunt cel puţin echivalente n.n.) cu sacrificiile aduse pentru realizarea lor”(112). „Nici s-a născut omul acela, nici se va naşte vreodată, care să afle un sistem de guvernământ absolut (completamente n.n.) bun, în stare să mulţumească pe toată lumea. Precum fiecare om are umbra sa şi defectele inerente calităţilor sale, tot astfel, fiece sistem politic are defectele acelea care sunt în mod fatal legate de calităţile sale. Arta omului de stat constă în aptitudinea de-a alege, într-o stare de lucruri dată, sistemul cel mai suportabil din toate, care să asigure un progres de-o jumătate de secol, sau de un secol (să-şi cristalizeze programe de guvernare realiste şi, totodată, pe termen lung n.n.)”(113). Pentru a i se facilita îndeplinirea acestei misiuni, „ideal ar fi ca guvernul din ţară să se urce şi (dacă îşi îndeplineşte insuficient de riguros datoria n.n.) să cază prin opinia publică din ţară, fără amestecul elementului de fermentaţie străin”(114).

23 august 2014

   Radu Mihai CRIŞAN, EMINESCU INTERZIS – GÂNDIREA POLITICĂ, reeditare a lucrării: Radu Mihai Crişan, Editura Tibo, Bucureşti, 2008, p. 27-28

___________________________________________

107. idem, Ar fi bine dacă în polemică…, Timpul, 16 septembrie 1880, în Opere, vol. XI, pag. 333

108. idem, În zadar ar încerca cineva…, Timpul, 30 ianuarie 1879, în Opere, vol. X, pag. 183

109. idem, Şi iarăşi bat la poartă…, Timpul, 12 aprilie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 135

110. idem, «Românul» în numărul său…, Timpul, 21 septembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 193

111. idem, Un nou program?…, Timpul, 17 februarie 1880, în Opere, vol. XI, pag. 17

112. idem, Bătrânii noştri erau practici…, Curierul de Iaşi, 4 iulie 1876, în Opere, vol. IX, pag. 146

113. idem, Cum cad ministeriile…, Timpul, 22 octombrie 1880, în Opere, vol. XI, pag. 377

114. idem, Nu încurajăm fanteziile politice…, Timpul, 26 octombrie 1880, în Opere, vol. XI, pag. 382

Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo