RONDEL MIORITIC

Acum 75 de ani se năştea, în cartierul TEI – Toboc, un copil purtând numele ION şi prenumele GHEORGHE.
Fiind un intrus în această lume, a reuşit să termine cele 7 clase elementare (cum se spunea la vremea aceea) la Şcoala nr. 30 mixtă – Palatul Ghica Tei, reuşind performanţa de a lua încă o diplomă de absolvire în meseria de faianţar – mozaicar, după ce a terminat o şcoală profesională de construcţii-montaj de 3 ani.

Are 4 copii, 8 nepoţi şi… deocamdată 5 strănepoţi… Urmează să îl aducă barza și pe cel de al șaselea strănepot luna aceasta…

În anul 1983, după ce a fost operat la meniscul genunchiului drept, începe să mâzgălească hârtia.
În anul 1984 apare într-un cenaclu literar-″CAMIL PETRESCU″ din cartierul Drumul Taberei, sub îndrumarea scriitorilor VALENTIN DEŞLIU şi NICOLAE V. COBAN.

Apreciindu-i-se creaţiile poetice, debutul publicistic l-a făcut foarte rapid. În anul 1985 i se publică prima poezie în ziarul local „CRONICA SĂTMĂREANĂ” din Satu Mare. În acelaşi an i se mai publică un grupaj de poezii în revista ″ORIZONT″ din Timişoara şi o poezie în revista ″TOMIS″ din Constanţa. În continuare, poeziile sale apar în mai multe reviste literare:
ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC, BUCUREŞTIUL LITERAR şi ARTISTIC, CONTEMPORANUL, LITERATORUL, LUCEAFĂRUL, ORIZONT, ROMÂNIA LITERARĂ, STEAUA, SUPLIMENTUL LITERAR al SCÂNTEII TINERETULUI, SUD, TECUCIUL LITERAR, TOMIS etc.

Dintre premiile obţinute la diversele concursuri de poezie menţionez:
– Trofeul festivalului de Poezie ″COSTACHE CONACHI″, prima ediţie, Tecuci, 1993.
Preşedinte al acelui juriu: Gheorghe TOMOZEI
Membrii juriului:, SERGIU ADAM, LUCIAN VASILIU, DAN VÎŢĂ.
(De menţionat că era prima sa participare la un concurs de poezie).
– Premiul II la Festivalul de Poezie ″OVIDIU HULEA″, Aiud, 1994.
– Premiul III la Festivalul de Poezie ″GEORGE BACOVIA″, Bacău, 1994.
– Premiul ziarului ″INFORMAŢIA DE ALBA″ – Centenar LUCIAN BLAGA, Sebeş Alba, 1995.
– Premiul editurii ″ŞCOALA ALBEI″, la Festivalul de Poezie ″LUCIAN BLAGA″, Sebeş Alba, 1996
– ″Menţiune Specială″la acelaşi Festival de Poezie″LUCIAN BLAGA″, Sebeş Alba, 1997.

Volume de poezie publicate:

1. FRATELE MEU GEAMĂN-Editura URANUS, 1995, apărut şi în ediţie bibliofilă, prefaţat de Acad. Alexandru BALACI.
2. LASĂ-MI DRAGOSTEA- Editura TOPOEXIM,1998.
3. nu CER să mă IUBIŢI- Editura TOPOEXIM, 1998.
4. ANNA PERENNA- Editura TOPOEXIM, 2001.
5. MARSUPIUL ÎNGERILOR- Editura TOPOEXIM, 2002.
6. BOLNAV DE TIMP – antologie, Editura SEMNE, 2005. Selecţia poeziilor şi prefaţa – George STANCA.
7. MIZA PE 1- Editura DETECTIV, 2007.
8. NICIODATĂ CUVINTELE- Editura TOPOEXIM, 2011 – Antologie de autor… Prefaţă semnată de Acad. Gheorghe PĂUN.
9. MUNTELE DIN MINE- Editura TOPOEXIM, 2013.
10. OPERAŢIE PE CORD DESCHIS- Editura TOPOEXIM, 2014.
Ediţie bilingvă română / engleză.
11. TRECEREA PRIN IUBIRE- Editura TOPOEXIM, 2015
Edţie bilingvă română/ franceză.
12. CONDAMNAT SĂ RĂMÂN – Editura TOPOEXIM, 2016. De menţionat că în partea a doua a volumului are un alfabet pe litere al sonetelor.
13. REMEMBER-Antologie de autor a rondelului său, Editura LIFE ART, 2016.
14. RĂTĂCIT ÎN SENTIMENTE-Editura DETECTIV LITERAR, 2016. Ediţie bilingvă română/ franceză.
15. CULORILE SONETULUI-Antologie de autor a sonetului său, Editura TOPOEXIM, 2017.
16. LABIRINTUL GÂNDURILOR-Editura TOPOEXIM, 2018.
Ediţie bilingvă română/ franceză.
17. TU, EU şi POEZIA – Antologie de autor a versului său alb, Editura TOPOEXIM, 2018.
18. M-AM ÎNTORS – Antologie de autor a versului său clasic, Editura TOPOEXIM, 2019.
19. SCRISORI CĂTRE TINE – Editura TOPOEXIM, 2020.
Referințe critice în ordine alfabetică:
Acad. Alexandru BALACI, Nicolae BENEA, Constantin CARBARĂU , Constant CĂLINESCU, Geo CĂLUGĂRU , Radu CÂRNECI, actor Eugen CRISTEA, Prof. Univ. dr. Constantin CUBLEŞAN , Antoaneta DARIE, Prof. Ion DRĂGHICI, Prof. Univ. Nicolae GEORGESCU – eminescolog, Aureliu GOCI, Andrei GRIGOR, Lucian GRUIA, Prof. Univ. dr.Valeriu FILIMON, Prof. dr. Marian NENCESCU, Prof. Ionel NECULA, Acad. Gheorghe PĂUN, Prof. Univ. Eugen SIMION, George STANCA, , Victor STEROM, Florin VLAD, Mihail I. VLAD…

1
RONDEL DEDICAT POEZIEI

Te-aş fi iubit de nu-mi erai stăpână
Dar te-aş urî de m-ai lăsa străin
Şi nu ştiu cât distanţa ne amână
Un ultim pas – destin înspre destin.

Ascult şi mă asculţi ca o fântână
Prea plină de ecoul ei prea plin,
Te-aş fi iubit de nu-mi erai stăpână,
Dar te-aş urî de m-ai lăsa străin.

Cu greu, reîntruparea ţi-o menţin –
Dau viaţa mea târziu pe-o altă mână
Şi voi plăti cu drumurile până
Ne vom plia amiezile ce vin.

Te-aş fi iubit de nu-mi erai stăpână…

2
RONDEL MIORITIC

Se gudură-nserarea spre ultimele sate
Şi tremură cămaşa pe mine ca o apă,
La stâna lor ciobanii ţin stelele sub pleoapă
Când ugerul luminii e gol pe jumătate

Şi totuşi împăcarea doar pe la colţuri sapă
Vulcanul unor gânduri în tâmplă mi se zbate,
Se gudură-nserarea spre ultimele sate
Şi tremură cămaşa pe mine ca o apă

Pădurile nebune se-ntorc la mine, toate
Şi-n fiecare piatră singurătatea crapă,
Iar visele trecute în vară-s încrustate.
Când printre nori apatici deschisă-i câte-o trapă

Se gudură-nserarea spre ultimele sate…

3
RONDELUL TEIULUI SINGURATIC

Singuratic, aplecat spre casă
Rătăcitor sau prins într-o lagună,
Esenţă moale-n viaţa sa imună
Flori târzii spre trecător îşi lasă

Dar şi atunci când seara îl adună
Iară vouă încă nu vă pasă
Singuratic, aplecat spre casă
Rătăcitor sau prins într-o lagună,

El îşi întinde ramura nebună
Să-i simţiţi şi ultima angoasă;
Alunga-va noaptea secetoasă
Chiar fără să vă ceară vreo arvună

Singuratic, aplecat spre casă…

4
RONDEL DE CAUZALITATE

Dorind să-l scazi pe A din a
Raport de cauzalitate –
Vei mai vedea în vers aldina
Ce se ridică dintr-o noapte?

Negându-i, poeziei, dina
Fiind trădat şi de erate,
Dorind să-l scazi pe A din a
Raport de cauzalitate –

Că ai pierdut, a cui e vina?
Spre câte legi neabrogate
Ţi-ai reorientat retina,
Un alt articol să-ţi arate,

Dorind să-l scazi pe A din a?…

5
RONDELUL LUCRĂTORILOR DE PE
VAGONUL DE POŞTĂ

Spre nord aleargă trenul… Zidim cărbuni în sobă
O noapte risipită printre ninsori, colete –
Iar soba înroşită aproape pân’ la plete
Arată ca un diavol în vişinie robă

Ziarele frivole de plumbul greu sunt bete,
Reture plicuri poartă stigmatul ,,se aprobă”,
Spre nord aleargă trenul, zidim cărbuni în sobă
O noapte risipită printre ninsori, colete –

Pereţi bătuţi în cuie ţin loc de garderobă,
Bem râuri de cuvinte când ni se face sete
Şi trecem conştienţi prin viaţă doar de probă,
Dureri cotidiene le punem în cuplete,

Spre nord aleargă trenul… Zidim cărbuni în sobă…

6
RONDELUL PROPRIEI STATUI

Mai pot să râd când alţii mă înjură
Sau pot să tac, dar nu sunt eu acela
Ce îşi ascunde orişice sutură
Pentru a-şi trece, peste munţi, nacela.

Cu mintea mea ţin, multora, umbrela
Să-i protejez de firea lor sperjură;
Mai pot să râd când unii mă înjură
Sau pot să tac, dar nu sunt eu acela

Ce îşi înalţă propria sculptură
Ce va cădea de nu va ţine schela;
Atâta har şi tot atâta ură
La cei bolnavi ce nu-şi cunosc sechela!

Mai pot să râd când unii mă înjură?…

7
RONDELUL UNEI CRIME

Se pare că nimic nu s-a-ntâmplat
Sunt ştirile atât de maladive –
Numai un şiş vârât sub omoplat
Iar trupul rătăcit pe lacul Chive

Probabil că venise din Ninive
Cu vameşii mai aranjând un blat;
Se pare că nimic nu s-a-ntâmplat
Sunt ştirile atât de maladive –

Era corupt sau doar puţin umblat?,
Obişnuia să scrie şi misive?,
Purta costum sau numai un halat
Şi ce mânca la ore relative?

Se pare că nimic nu s-a-ntâmplat!

8
RONDELUL LITEREI

Nebun nu sunt, dar litera e sfântă!
Iubirea, plânsul, susură în mine;
Cobor şi urc şi nu ştiu cine-mi ţine
O ultimă aripă care cântă.

Las, zeilor, coloana de aldine! –
Amanetând un vers ce se avântă
Eu nu-s nebun, dar litera e sfântă!
Barbar, iubirea susură în mine…

Retrag, vieţii, rolul de înfrântă,
Examinez sintagmele divine
Banalizând… dar, oare, Te încântă?
Adaug nemurire în terţine…

Nu sunt nebun, dar litera e sfântă!…

9
RONDEL PUSTIITOR

Te-aş mai iubi pe ţărmul pustiitor al serii
Cu ochii pe ceasornic să nu ne prindă iar
O frunză de ienupăr acoperind imperii
Sau, poate, chiar o moarte străluminând bizar

Dar ne-au aflat trecutul în osul princiar
Şi ne-am retras departe sub ramura-nvierii.
Te-aş mai iubi pe ţărmul pustiitor al serii
Cu ochii pe ceasornic să nu ne prindă iar…

Şi reveniţi la viaţă când nu se sting doar merii
Ne-au aruncat iubirea sub titlul din ziar:
El extrădat din carte, Ea – de pe valea Ierii.
Sub vechiul, dar acelaşi, Non Omnis Moriar

Te-aş mai iubi pe ţărmul pustiitor al serii…

10
RONDEL DEDICAT RONDELULUI

Ai obosit sau mi se pare? –
Târziul tău ce număr poartă
Şi cum se face că, impare
Îţi sunt ideile, în Artă?

Când redevii o Mare Moartă
Sub versul stâng cine apare?
Ai obosit sau mi se pare? –
Târziul tău ce număr poartă?

Şi rimele îţi sunt de sare
Şi toate verbele te iartă!
Ce gânduri ai când cel ce n-are
Venit-a vânt să îţi împartă?

Ai obosit sau mi se pare?…

11
 
RONDEL DECADENT

De ce mă las trântit de sentimente
Şi mă adun sub
Când rimele îmi sunt adolescente
Şi nu mai ştiu cum să-mi salvez nebunu’?

Nemaigăsind, în tropi, echivalente
Mă urcă dimineaţa-n 21
Şi iar mă las trântit de sentimente
Şi mă adun sub

Şi îmi ascund <<< insolente,
Îmi regăsesc în vinul vechi cătunu’
Şi nu mai am să ung decât accente
La testamentul scris chiar de străbunu’

Că prea mă las trântit de sentimente!…

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook