Un simpozion aflat la a noua ediție
Din voia Proniei[1] și cu strădaniile admirabilului prof. dr. Albinel Firescu s-a putut desfășura în intervalul 21-24 brumărel 2021 la Tîrgu-Jiu a IX-a ediție a Simpozionului Național de Etnologie „Sat și Stat – De la entitate spirituală la realitate politico-socială“. Zece dintre cele șaptesprezece comunicări înscrise în progam – una prezentată prin telefon – au reținut atenția celor prezenți în sala pusă la dispoziție cu generozitate de Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu“[2].
Selectez dintre autori și titlurile lucrărilor: Dan Anghelescu, Dinamica identitarului în spiritualitatea satului românesc; Mihaela Albu, Printre cărți și printre oameni (de ieri și de azi); Gerard Călin, Simboluri sacre în arhitectura casei țărănești; Cătălina Tuică, Estetica icoanei ca formă laică de reprezentare în secolul al XIX-lea; Adrian Lupeș, Soveja, meridianul „Mioriței“.
Un amplu material voi publica într-un viitor număr al „Revistei de lingvistică și cultură românească“, avînd ca fundament comentariile mele pe marginea cărții Laurei Ioana Toader Laptele matern și aburul hranei. Contexte etnologice[3]. Deocamdată, informez pe aceia care mai iubesc cultura populară și n-au ajuns încă în zonă că la Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara – secție a Muzeului Județean Gorj – se pot admira două biserici (o ctitorie a familiei Tătărescu și una a Bălașei Cornoiu) și numeroase locuințe amplasate într-un cadru natural de aproximativ 13 hectare. În sîmbăta programată de organizatori pentru (re)vizitarea muzeului, Sfîntul Apostol Iacob și Sfîntul Cuvios Macarie Romanul, pomeniți în această zi, au mijlocit evoluția unor tineri momîrlani în lumina blîndă ce îmbrățișa minunata așezare. Înregistrările cîntecelor și dansurilor tradiționale mi-au creat o stare neașteptată: tinerii aceia îmbrăcați în costume populare sărbătoreau parcă reîntoarcerea la viață a exponatelor vechi de zeci, de sute de ani! Aveam dinainte un chip minunat de Patrie, un crîmpei de Românie adevărată, altminteri decît cea scălîmbă creată de minți inculte și ostile față de autenticitate, față de tradiție ce doresc „implementări“ neroade de „programe europene“! Mi-am lăsat pentru cîteva momente imaginația să lucreze schimbînd radical politica distructivă pusă în lucrare dinlăuntru sub directa îndrumare a „specialiștilor“ și a „experților“ occidentali… Ce bine ar fi dacă în loc de „vaccinuri“ anticovidice giganții farmaceutici ar putea prepara niscaiva pastile de patriotism pentru „clasa politică“ românească actuală ori – și mai bine! – pilule de potențare a credinței în Dumnezeu!… În doi-trei ani cu siguranță s-ar izbuti schimbarea la față a Țării!…
O surpriză și mai emoționantă am avut după simpozion, călătorind duminică 24 brumărel la Mînăstirea Gura Motrului unde s-au înălțat în timpul și după Sfînta Liturghie rugăciuni stăruitoare care mi-au mers la inimă! Întrucît eu nu cred în coincidențe, căci – vorba părintelui Constantin Galeriu – nimic nu-i întîmplător, ci proniator –, spre mîngîierea nevrednicului semnatar al acestor însăilări, rudenia Domnului Iisus Hristos, Apostolul Iacob cel prăznuit cu o zi înainte, se va fi milostivit să-mi facă încă o mare și semnificativă bucurie duhovnicească în actualul context bîntuit de necredință, dar mai ales de o frică indusă „medical“ populației neinstruite!…
M-am întors în capitala natală îmbogățit spiritual cunoscînd astfel de semeni în Gorjul de unde-mi este originară mama Elena, întărit în convingerea că Arhanghelul Mihail alături de Îngerul Păzitor îmi vor înlesni și mai departe să calc cu voia Domnului nostru Iisus Hristos fără de vătămare, alături de oamenii curajoși ai Bisericii strămoșești, peste scorpiile și balaurii contemporani dezlănțuiți global asupră-ne.
București, 28 brumărel 2021
____________________________
[1] Nu fac aici exerciții stilistice: scriu adevărul din perspectiva creștinului! Dacă n-ar fi fost implicată Voința Divină inspirînd pe organizatori să fixeze pentru manifestare intervalul precizat, din 24 ar fi fost imposibilă întrunirea, din pricina plandemoniei în plin avînt (orașul menționat a intrat într-o nouă perioadă de restricții)!
[2] Alexandru Ștefulescu (n. 24 mărțișor 1856 – †26 brumărel 1910) – a cărui trecere la cele veșnice s-a comemorat chiar zilele acestea – a fost un istoric de seamă al Gorjului, autorul unor monografii precum Gorjul istoric și pitoresc, Mânăstirea Tismana, Polovragi, Istoria Târgu-Jiului, Documente romano-slave referitoare la județul Gorj. Împreună cu inginerul Aurel Diaconovici, șeful Serviciului Tehnic al Județului Gorj din acea vreme, și cu ajutorul altor colaboratori patrioți a cercetat cu hărnicie Gorjul reușind să înființeze Muzeul Județean al cărui director a devenit. Numele său a fost atribuit atît prestigioasei instituții pe care a fondat-o în 1894 cît și unei școli gimnaziale din Tîrgu-Jiu.
[3] București, Editura Etnologică, 2020, 960 p.
Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook