PRIMĂVARĂ CAPRICIOASĂ
În sfârșit e primăvară cum ar trebui să fie:
Soare, verde crud pe câmpuri, multă, multă veselie…
Când pe pajiștea bogată văd și macii plini de sânge,
Chiar că mor de bucurie, chiar că n-am de ce mă plânge!
Anul ăsta primăvara s-a lăsat cam așteptată,
Nu ne-a alintat devreme, cum făcea ea altădată…
Când s-a săturat de alții, a venit și pe la noi,
Aducându-ne plocoane… de zăpadă și de ploi!
Am crezut că primăverii ceasul i s-a dereglat,
Dar au explicat savanții că-i ozonul consumat:
Soarele, de-atâtea smoguri, acum este, acum nu-i,
Așa că de primăvară… să ne punem pofta-‘n cui!
Uite d’-aia zic eu astăzi că sunt foarte fericit,
Fiindcă draga primăvară s-ar părea că a sosit.
Bucuria mea cea mare v-o împărtășesc și vouă.
Stați puțin… Ce se aude?… Vai de mine, iarăși plouă?!?
Preot Sorin Croitoru
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook