Ai înflorit.
Micuţă, neştiută,
înveşmântată-n aripă de lut,
ca floare înflorită într-un mugur,
cum n-a mai fost şi nu s-a mai văzut.
Mereu sfiala
aripa a strâns-o,
înfăşurând-o ca să te ascundă;
iar chipu-ţi delicat şi de lumină,
te-a îngrozit când îl vedeai în undă.
Minune mică,
şi nespus de mare,
înveşmântată în sfieli şi doruri,
mereu rănită de-ndoieli amare,
cu ochi mereu străluminaţi de rouri
ridică-ţi lutul aspru de pe suflet
şi legănând petalele în vânt,
lăsând în urmă îndoieli şi gând,
înalţă-te în zborul cel mai sfânt!

Mihai-Andrei Aldea


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns