Cum îi plânge Domnul nostru
Pe Păstorii care cad,
Căci îi vede-‘n veșnicie
Cum se chinuiesc în iad…

Oare tatăl n-o să plângă
Când se-‘mbolnăvesc feciorii?
Oare Domnul n-o să plângă
Când se duc în iad, Păstorii?…

Suntem oameni, Doamne Sfinte,
Suntem Iude câteodată,
Suntem Petru ce trădează
Calea cea adevărată…

Să ne ierți pentru cădere 
Și pentru neridicare,
Că nu mai găsim muștarul
Care mută munții-‘n mare!

Doamne Sfinte, să ai milă
De Păstorii care cad,
Dă-le duh de pocăință,
Ca să nu ajungă-‘n iad!

Preot Sorin Croitoru


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns