Lecția de demnitate a unui general român: Ioan D. Culcer

„Demnitatea mea națională îmi spune, că, atâta cât voiu trăi, să pun în totdeauna înainte țara mea (…) pentru că găsesc de a mea datorie, ca ofițer bătrân, să protestez și să apăr pe ofițerii pe cari i’am cunoscut în îndelungatul timp pe care l-am petrecut la trupă și în școli, când am avut ocazia să-i judec, atât din punct de vedere al valorei, cât și al părților lor slabe (…) și nu admit ca ofițerii noștri să fie defăimați, numai ca să fim plăcuți aliaților noștri.” – General Ioan D. Culcer (1853–1928)

Într-o vreme în care loialitatea, verticalitatea și onoarea par a fi noțiuni demodate în spațiul public, cuvintele generalului Ioan D. Culcer răsună ca un act de curaj moral și patriotism autentic. Mărturisirea sa din urmă cu peste un secol nu este doar o declarație de principii, ci o lecție despre ce înseamnă cu adevărat să-ți iubești țara și să-i slujești cu demnitate, indiferent de vremuri.

Afirmația generalului era un act de protest față de umilirea corpului ofițeresc român, un corp pe care l-a cunoscut, evaluat și prețuit în decenii de carieră. Refuzul său de a accepta denigrarea acestor oameni de dragul alianțelor externe sau al intereselor politice trecătoare era expresia unei lucidități naționale care lipsește astăzi din discursul celor care ar trebui să apere instituțiile statului.

Ca un arc peste timp, Generalul Culcer ne arată că a fi militar nu înseamnă doar a purta uniformă, ci a păstra în suflet o datorie morală față de colegi, față de armată și față de popor. Într-o epocă în care deciziile de apărare sunt adesea influențate de calcule financiare sau interese politice, cuvintele despre onoare, despre solidaritate profesională și despre refuzul compromisului, ar trebui sa fie mai des auzite.

Poziția Generalului Culcer nu era doar o pledoarie pentru onoarea militară, ci și un avertisment împotriva riscului de a ne pierde reperele naționale. Când renunțăm la demnitate pentru a fi „pe placul aliaților”, nu doar armata este umilită, ci întreaga națiune este pusă în genunchi. Cuvintele lui Culcer trebuie să fie redescoperite și transmise generațiilor tinere, mai ales celor care privesc cu speranță spre o carieră militară. Ele nu sunt doar istorie, ci un cod de conduită împotriva discursului public de astăzi.

În vremuri precum cele de astăzi, în care valorile sunt relativizate, generalul Ioan D. Culcer ne oferă ceea ce ne lipsește cel mai mult: un exemplu. Un om care nu a cerut privilegii, ci și-a asumat datoria. Un ofițer care a pus țara mai presus de toate. Un român care nu a tăcut.

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo