Păsări obosite
pixabay.com
Pe tâmpla de sus a altarului vechi
veghează sfinţii în taină.
Lumini se preling peste pereţii-afumaţi
de tămâie şi ceară.
Când porţi de-ntuneric în nopţi se desfac
şi-n psalmi stau de vorbă călugări,
Hristos Se împarte şi pustnicii tac
peste-ntuneric şi gânduri.
Ei stau îmbrăcaţi în vechile straie,
cu sânge pe frunte şi picioarele goale.
În urma de cui şi coasta împunsă
stăm noi, neclintiţi şi fără credinţă.
Şi greul se lasă pe suflete adormite,
ca păsări de drum obosite.
Doar ele mai cântă în miezul de noapte,
în miezonoptici uitate.
16 septembrie 2022
- Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
- Contactați-ne oricând.
- Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un ,,Like” și să distribuiți pagina de Facebook (conținut exclusiv).
- Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!