Suflete deschise
pixabay
Astăzi am închis toate ferestrele
şi am plecat cu buzunarele pline de pâine
pe străzile oraşului.
Săracii dorm –
unii pe bănci,
alţii pe asfalt.
Eu încă am insomnii.
Ferestrele mele închise vor spune
că am plecat de acasă pentru mult timp.
Şi pe ele le doare singurătatea
şi pe trecătorii care le văd
îi macină întrebările.
Eu nu mai am nici o curiozitate.
Rămân în casa din mine,
Cu geamuri închise.
Privesc de după perdea
forfota lumii.
Şi aici nu sunt singur,
sunt eu şi pâinile
ce aşteaptă să fie împărţite săracilor.
Ei îmi cunosc pasul şi mă primesc.
Sufletele lor nu sunt niciodată închise,
nu au ferestre, nici gratii.
Doar punţi peste inimi
dinspre care creşte Veşnicia.
26 august 2022
- Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
- Contactați-ne oricând.
- Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un ,,Like” și să distribuiți pagina de Facebook (conținut exclusiv).
- Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!