Ucraina – un Centru al Lumii!

Procesele de dezvoltare universală, a lumii omului, energetic sunt determinate de mișcarea planetelor. Acea energie ne garantează soarta (zi-noapte, iarnă-vară). Predestinația însă ne-o alegem singuri reieșind din capacitatea noastră de a înțelege legământul, -0-, Univers-0-om.

Uniunea Europeană are de ales și ea o predestinație, reieșind din capacitatea sa de a înțelege predestinația. UE, obosită de cele două războaie din secolul trecut urmate de revoluția tehnologiei informaționale, IT, acum se odihnește. Mai exact, se odihnește de la începutul secolului XXI. Prea mult. Doarme? Dar, societatea umană nu poate fi oprită. Ea, ori se dezvoltă, ori degradează. Sau-sau! Din cauza acestui „somn” UE ar putea să moară. Se știe deja, e calculat matematic, că în anul 2050 Europa va deveni un teritoriu arab, dacă nimic nu se va schimba. Ceva, însă, poate să se întâmple. Ce? Avem precedentul: Energia planetelor a trezit fascismul rus. Iar, regula universală e una: Toate ideologiile noi apar la granița a două faze: Vest-0-Est; Ucraina-0-Rusia. Răcirea economică a UE, problemele ei, ar putea să nu fie fatale dacă n-ar participa, și ea, la formularea ideologiei noi.

Ceea, ce e deosebit de important pentru UE, sunt noile procese care au loc între Ucraina și UE (UE-0-Ucraina). De aici, poate să apară o Sursă, 0, a unei noi viziuni de deșteptare a oamenilor, din toate punctele de vedere. Ambele, cele două împerecheate, UE-Ucraina, vor forma o structură nouă, vie, în care Europa se va trezi. Și atunci, toate discuțiile despre: a) „bătrânețea” Europei, b) că China va deveni Nr.1 în lume, c) că SUA e mai puternică ca toți, toate – pot fi „măturate”. Dacă UE va ajuta Ucrainei, iar Ucraina va realiza predestinația sa de a fi Mentor al civilizației date, exemplu în curățarea spiritelor vechi, corupției și dezordinii, anume Ucraina va promova inițierea viziunii noi și o ideologie așteptată pentru o Lume nouă, a postmodernismului UE.

Istorie. Visul, de a trăi într-o Lume nouă, urmărește civilizația noastră de la început, de la ieșirea primilor triburi de oameni din natură. La granița celor două faze, natură-0-om, de pe atunci, mereu persistă credința în Dumnezeu, iar ea promite „raiul”. Acest vis continuă, într-o formă sau alta, ca rai pe pământ, peste tot.

Mii de ani, Lumea omului a existat ca o unitate integră, aflată într-o forfotă continuă. De-a lungul timpurilor se spera că acea lume grea, veche și istovitoare, odată și odată se va termina, iar fiecare lider nou promitea o viață mai bună. O lume nouă se mai promite și acum, chiar dacă nu s-a observat că lumea modernă nu mai există ca unitate integră, Una globalizată în forfotă. Adică, nu mai este o civilizație cu structură multiplă. Lumea omului, de astăzi, poate fi văzută și altfel, structurată bivalent. Doar am trecut prin acel război rece: Vest-0-Est. Lumea actuală nu mai este Una, un amalgam de ființe, ci face parte din o lume duală, pereche: Capitalism-0-Socialism. Alegoric, e nevoie de o chemare stridentă de a distinge umbra de pomul roditor (pom-0-umbră).

Dualismul lui Decartes, promovat ca teorie, poate că trebuia dezvoltat la timp, ca Lege universală, lege a perechilor. Dacă în Lumea naturii, parte din unitatea integră, natură-0-om, Natura suferă de cataclisme, apoi, și Lumea omului se suferă la fel. În natură se cutremură munții, se fac erupții vulcanice, inundații masive, dar, totul e trecător. Totul revine la un echilibru predestinat. Între țări, însă, în urma „revoluțiilor”, se obțin structuri diferite, politice și economice, se caută predestinația sa. Lumina! Aici, fiecare imperiu crede că a sa predestinație, politică, economică, religioasă e unica, cea mai bună. Anume, acea predestinație formulată de politicieni duce la globalizare, prin „erupția sa”. Așa, dacă lumea duală a omului, natural-0-artificială, la început era formată pe perechi mici, diferite, aflate în contradicții temporare, apoi, din anul 1917, Lumea omului la nivel generalizat, a fost împărțită în două părți mari, grandioase, aflate în contradicții constante în care o parte din lume, comunistă, susține ferm și tare că cealaltă parte trebuie să dispară. Bolșevici, apoi și staliniștii, totdeauna au confirmat, că echilibrul format, capitalism-0-socialism, trebuie să dispară. Deci, dualismul lui Decartes trebuie prăznuit?! Așa, noul echilibru al proletariatului global, nu se mai sprijină pe un centru, -0-, natural, prim, pe contradicție temporară, război-0-pace, ci pe un centru inventat secund, artificializat, -0”-, format prin dorința unor lideri de stat prea convingători: război-0”-pace (umbră-0-pom). Iar în discrepanța, -0-0”, vor dispare oameni atâta timp, până când viziunea liderilor nu va fi schimbată. Războiul continuă…

Fiecare stat apare cu o predestinație clară. Predestinația Rusiei era grandioasă. Ea trebuia și putea să construiască o civilizație nouă, globală: Comunismul. Prin divinitate și noroc, Rusia a primit resurse colosale. Dar, ea s-a îmbolnăvit de spațiul imens, de posibilitățile întinderilor bogate și nemărginite. Cum de s-a întâmplat așa, că Statul rus a primit, alături de aceste grandioase bogății, și oameni făcuți din „plastilină”? Liderii lor au făcut și mai continuă să mai facă din ei, tot ce vor. Chiar până la acel fapt, că Cultul morții în numele Patriei a devenit un comportament de modă, de mândrie, normă. Numai că asta a devenit clar numai acum, odată cu transformarea visului bolșevic din „Internaționala”, „Lumea nouă”, în „Lumea rusă”. „Putem repeta!”? De ce asta nu s-a înțeles îndată, atunci când URSS s-a destrămat? Același experiment social, comunism de talie globală, probat deja și în China, nu poate aduce succese, chiar dacă China comunistă are succese economice mari. Lumea rusă sau lumea chineză, sau americană, arabă etc, – toate acestea sunt lumi particulare, fără de pereche. Legea universală a Dualismului, însă, indică împărecherea. Vrea Rusia împerechere cu Ucraina? Sau cu UE? Nu! La baza politicii lumii vechi mai numai Contradicția. Singură, celibatară! Imperiul!

Numai acum, SUA a conștientizat că Lumea nu vrea, nu dorește Democrație, condiția împerecherii creative a părților contradictorii. Afganistan n-a dorit democrație niciodată. Rusia – la fel. China, îndată ce s-a distanțat de Rusia în anul 1972, și-a creat al său lagăr de concentrare, digital. Probabil că, SUA nu va mai dori să joace „de-a democrația”. Trăiți, oameni buni, așa cum doriți! Corespunzător, în lipsa speranței de democratizare liberă a lumii, se va schimba sistema financiară a SUA. Nu mai are sens o valută universală, reglabilă, controlată în comun, prin legi elaborate democratic. De aceea, în pierdere vom fi toți.

Câștig-0”-pierdere…. Iată un echilibru artificial (non-echilibru!). El se „sprijină” pe un centru 0 secund. Dar, cum de venit la un echilibru adecvat, instalat, controlat? Să ne întoarcem la ….Democrație. Care e perechea ei? Care e mireasa acestui Mare bărbat, grec, „deghizat în femeie”? Răspuns: Complementaritatea! /Complementaritate-0-Democrație; complementar-0-contradictoriu, derivate de la Portalul de bază: General(Absolut)-0-particular(concret)/

Sper să văd aici, la „Centru românesc de Știință și Cultură”, o postare a definiției generale a noțiunii „complementaritate”, din partea filozofilor contemporani cunoscuți, autoritari. Curaj! E nevoie de formulat pe baza „Principiului complementarității” lui Niels Bohr, o definiție științifică validă pentru a corecta DEX-ul actual, cel, care ne mai ține încă captivi pe marginea prăpastiei: primitiv-0-zombi. Primitivul poate fi educat. Zombul – nu! Se vede că filozofii secolului XX au explicat prost lumea, politicienilor ruși, dacă Rusia periodic (anii 20, 30, 40, 60, 90 ai sec trecut), moare și învie. („Filozofii au explicat lumea iar noi, trebuie să refacem (obustroiti) Rusia!”/ V.I. Lenin/)

Și așa, Ucraina trece prin două extaze simultane, unul – al morții și altul- al renașterii sale ca Mentor, ca dascăl al Lumii noi, lume pe care au visat-o cândva și comuniștii, dar, au ratat-o! Pentru a nu deveni detalii ale sistemului digital, global, pentru a nu mai scânci pe tic-tip, că pe undeva „se fac laboratoare”, va trebui de crezut mult în dualismul lui Decartes, de crezut în Rațiune ca într-o religie nouă, necesară pentru a structura cunoașterea, pentru a împerechea iraționalului cu raționalul, credința cu știința, idealismul cu materialismul, Democrația cu Complementaritatea, războiul cu pacea. Democrația – ca instinct și intuiție cu Complementaritatea – ca intelect și inteligență. Și chiar, Instinctul sălbatic cu Logică! Ghemul de lână a Ariadnei, -0-0-0-0-0-, ne va scoate din acest labirint comun, atât al fascismului, cât și al teoriilor conspiraționiste.

Ucraina ar putea fi un Centru al Lumii noi, al postmodernismului! El e posibil, dacă nu vom urmări Ucraina pasiv și critica pe alții. Dacă vom participa activ la viață, dacă vom avea scopul nostru, predestinația sa proprie de căutare a ideologiei noi. Împreună! Asta se cheamă deșteptare, educație, autoeducație a omului nou, pentru că vremea demonstrațiilor stradale se cam termină. Capul lui Moțoc, cerut, e prea puțin. În locul lui, îndată răsare altul.

de Victor Deleu

Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo