Reinstaurarea monarhiei, o soluție alternativă la criza politică din România!
Andrei Popete-Pătrașcu
În ultimele decenii, România a traversat numeroase crize politice, cea din prezent fiind una de proporții prin precedentul creat. Recenta anulare a alegerilor prezidențiale a adus din nou la suprafață întrebări legate de viitorul politic al națiunii. Însă, ce s-ar fi întâmplat dacă România ar fi ales să reinstaureze monarhia ca formă de guvernare legitimă, după căderea regimului comunist? Este posibil ca această decizie să fi prevenit haosul politic actual?
Istoria subliniază faptul că monarhia constituțională a fost o perioadă în care România a reușit să se dezvolte pe plan economic și social, beneficiind și de stabilitate politică. Dacă ar fi avut loc o reinstaurare a monarhiei, aceasta ar fi putut oferi o alternativă politică stabilă, capabilă să medieze conflictele politice și să promoveze unitatea națională.
Politicienii români, prin acțiunile, dar mai ales din inacțiunile lor, au contribuit la perpetuarea instabilității. Într-un sistem republican, unde ambițiile personale și luptele pentru putere sunt în mod frecvent la ordinea zilei, este ușor ca interesul public să cadă pe locul doi, după cel personal și de grup. Deciziile controversate, cum ar fi anularea alegerilor de către CCR, o instituție în care judecătorii sunt desemnați exclusiv politic, demonstrează o disensiune profundă între clasa politică și cetățeni. Aceste tensiuni au alimentat neîncrederea cetățenilor vis-a-vis de capacitatea politicienilor de a asigura un climat transparent al democrației și libertății de exprimare.
Reinstaurarea monarhiei ar fi putut aduce cu sine un lider simbolic, văzut nu doar ca o figură decorativă, ci ca un mediator dintre forțele politice divergente, respectiv cetățeni. Monarhiile moderne în Europa demonstrează cum un suveran poate juca un rol crucial în menținerea coeziunii sociale, promovarea valorilor naționale și gestionarea crizelor prin expertiză și neutralitate. În acest cadru, un rege sau o regină ar fi putut să asigure un dialog mai constructiv între partidele politice, limitând escaladarea disputei politice, răsfrânte apoi asupra cetățenilor.
De asemenea, reinstaurarea monarhiei ar fi putut atrage investiții externe mai mari, oferind investitorilor o percepție de stabilitate și continuitate. Pe de altă parte, o reformă a instituțiilor după modelul monarhic ar fi putut reduce corupția și nepotismul, fiindcă aceste valori sunt, de regulă, mai prevalente într-o democrație instabilă, unde puterea este utilizată în favoarea unor interese personale.
Este important așadar să ne întrebăm despre alternativă într-o lume în continuă schimbare și în care valorile europene devin antagonice celor suveraniste. Reinstaurarea monarhiei în România ar fi putut oferi un antidot la criza politică actuală, creând un mediu stabil în care politica înseamnă, în mod real, reprezentarea voinței poporului. Politicienii care optează să monopolizeze puterea sub forma unei republici trebuie să își reevalueze rolul și responsabilitățile, având în vedere că stabilitatea unei națiuni depinde nu doar de formele de guvernare, ci și de sacrificiul și angajamentul pe care acestea trebuie să le comporte pentru binele comun.
Cât timp însă reprezentanții și susținătorii monarhiei românești nu vor exprima ferm un punct de vedere privitor la repunerea monarhiei în dreptul său istoric, complicitatea la criza politică și mai ales cea de soluții a României rămâne o constantă evidentă după dispariția Regelui Mihai I.
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet