Un autor interbelic de (re)descoperit: Ion Pena
A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Pena
Un articol de: Daniela Șontică – 24 Mai 2023
Demersul de popularizare a poetului Ion Pena (1911-1944), întreprins de inginerul Marin Scarlat, strănepotul scriitorului-erou, este unul asiduu, dar meritoriu. Ion Pena este un autor ale cărui poeme rezistă vremurilor, forța sa lirică fiind remarcată și de Ștefan Baciu, care îi răspundea cu entuziasm în paginile „Universului literar”, numindu-l „un talent atât de nou și de robust”, iar în ediția aceluiași ziar, la 7 martie 1942, scria că „versurile lui trebuie citite cu luare-aminte: în miezul lor se zbate un poet de rasă, care semnează simplu și deslușit: Ion Pena”.
Ion Pena s-a născut la 25 august 1911 în familia țăranilor Chiriță și Lisandra Pena din satul Belitori (azi, Troianul), fostul județ Romanați, acum Teleorman. Familia a fost una deosebit de săracă, dar și tristă, murindu-le cinci dintre copii. Ion, primul născut, a înfruntat greutățile și a învățat carte, absolvind Școala de Comerț Superior din Turnu Măgurele. A lucrat ca preceptor aproape cinci ani în localitatea Sichevița din județul Caraș-Severin, înființând acolo Căminul cultural „Lumina”, donând cǎrți pentru bibliotecă și, împreunǎ cu sǎtenii, achiziționând un aparat de proiecție de filme. Apoi a fost agent administrativ în localitatea argeșeană Domnești, unde, în 1941, a fondat „Biblioteca modernă“. De acolo a fost mobilizat pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial, unde a murit la 29 iulie 1944, fiind înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. N-a fost căsătorit și n-a avut copii.
Epigramist cu vervă
Ion Pena a debutat la 15 aprilie 1932 în revista „SO4H2”, din Turnu Măgurele, cu poezia „Alpinism”, scrisă pe când avea 17 ani. A scris și publicat peste 300 de epigrame, fiind considerat cel mai bun epigramist teleormănean. În timpul vieții sale scurte, de numai 33 de ani, le-a publicat în volumul „Furcile caudine” (1939), în care a inclus și catrenul care îl ironiza pe omul politic A.C. Cuza, susținător al legionarilor. Grație epigramelor, George Călinescu l-a inclus în a sa „Istorie a Literaturii Române de la origini până în prezent”, apǎrutǎ în 1941.
Pena a scris și câteva sute de poezii, precum și articole și proză. A publicat în ziarele și revistele: „Vremea”, „Universul literar”, „Slove de foc”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului”, „Oltul”, „Zarathustra”, „Epigrama”, „Păcală”, „Prepoem”.
Despre poezia lui Pena, Stan V. Cristea scria că prevestește lirica lui Nichita Stănescu și a lui Marin Sorescu* și sublinia: „Citite cu răbdare, dincolo de graba acestui început de nou secol, multe din poeziile lui Ion Pena ne dezvăluie un poet adevărat și sensibil, care a putut să meșteșugească destule versuri memorabile“ („Drum” din 17-23 august 2001). – integral pe ziarullumina.ro.
*corecția noastră: Sorescu, nu Preda.