Schimbările fiscale din noul program de guvernare – între necesitate și povară
România se află într-un moment critic din punct de vedere fiscal și economic. Noul program de guvernare propus de coaliția aflată la putere aduce o serie de măsuri menite să reducă deficitul bugetar și să crească veniturile statului. Printre acestea se numără majorarea TVA-ului pentru anumite produse, eliminarea facilităților fiscale, taxarea mai dură a veniturilor suplimentare și a pensiilor mari, dar și reforme în administrația fiscală. Deși măsurile sunt prezentate ca fiind necesare pentru redresarea economică și pentru îndeplinirea angajamentelor față de Uniunea Europeană, ele ridică întrebări legitime legate de echitate socială, eficiență și sustenabilitate.
Una dintre principalele măsuri este modificarea cotei de TVA pentru anumite bunuri și servicii, precum alimentele procesate, băuturile cu zahăr adăugat, restaurantele sau activitățile recreative. Argumentul guvernului este că aceste produse nu sunt esențiale, iar impozitarea lor suplimentară nu va afecta în mod semnificativ populația vulnerabilă. Totuși, în realitate, astfel de măsuri tind să afecteze în mod disproporționat categoriile cu venituri mici, care deja sunt confruntate cu inflația ridicată și cu creșteri continue ale costului vieții.
Un alt punct controversat îl reprezintă introducerea contribuțiilor la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 4.000 de lei. Deși este logic ca persoanele cu venituri mai mari să contribuie proporțional la sistemul de sănătate, în lipsa unei reforme mai largi a sistemului de pensii, această măsură poate părea o sancțiune mascată pentru cei care au muncit o viață și au contribuit deja consistent la bugetul public.
De asemenea, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați – precum cei din IT, construcții sau agricultură – poate duce la o migrare a forței de muncă, reducerea investițiilor și chiar la creșterea muncii la negru. România riscă astfel să piardă competitivitate în domenii cheie ale economiei sale, tocmai într-un moment în care trebuie să atragă și să păstreze capital uman calificat.
Pe de altă parte, guvernul promite o digitalizare accelerată a ANAF și reorganizarea aparatului fiscal. Aceste măsuri ar putea duce pe termen lung la o colectare mai eficientă a taxelor și la o mai bună combatere a evaziunii. Cu toate acestea, fără o implementare coerentă și fără reducerea birocrației, există riscul ca aceste inițiative să rămână doar pe hârtie.
Noul program de guvernare este o încercare ambițioasă de a regla dezechilibrele bugetare și de a alinia România la cerințele europene. Cu toate acestea, succesul său depinde de modul în care aceste măsuri vor fi implementate și de capacitatea guvernului de a comunica transparent și eficient cu cetățenii. Reformele fiscale nu trebuie să devină doar un exercițiu contabil, ci să fie însoțite de echitate, viziune și responsabilitate socială. În lipsa acestor condiții, ele riscă să adâncească și mai mult neîncrederea în clasa politică și în stat.
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Presă cu frică de Dumnezeu
