Andrei Popete Pătrașcu: Jurământul pe Biblie a devenit un ritual golit de sens în politica românească

Când te gândești că demnitarii români încă jură pe Biblie, ai tentația să crezi că moralitatea, responsabilitatea și adevărul sunt piloni ai serviciului public. Realitatea însă contrazice flagrant acest simbolism solemn. Cei care ridică mâna pe Scriptură o coboară apoi direct în buzunarele publice, iar cuvintele „Așa să-mi ajute Dumnezeu!” par să fi devenit o simplă formulă retorică, rostită cu ipocrizie și uitată imediat ce reflectoarele se sting.

Biblia nu este, pentru majoritatea celor ce o invocă, o sursă de valori, ci un element de decor. Într-un stat laic, jurământul ar trebui să fie un angajament față de Constituție, față de lege și față de cetățeni, nu o mască de evlavie. Jurământul religios, în contextul în care faptele publice sunt dominate de corupție, dispreț față de cetățeni și cinism politic, devine chiar o formă de blasfemie publică, o batjocorire a valorilor în care pretindem că credem.

Este imposibil să nu remarci contrastul dintre solemnitatea jurământului și practica guvernării. Fie că vorbim despre minciuna sistematică, despre incompetența promovată sau despre legi făcute în interes personal, toate contrazic în mod brutal promisiunea de a sluji cu „credință” țara. Credința s-a transformat în loialitate de partid, iar morala creștină în retorică electorală.

Această disonanță între simbol și realitate spune multe despre cultura noastră politică. În loc să fie un moment de asumare profundă, jurământul este văzut ca un simplu pas procedural. Nimeni nu este tras la răspundere pentru perjur moral. Nimeni nu întreabă cum poate un demnitar care jură pe Biblie să fie implicat apoi în fraude, minciuni sau trădări ale interesului național.

Până când jurământul nu va însemna mai mult decât o fotografie de presă, România va continua să fie o țară a formelor fără fond. Biblia nu se impune prin prezență pe o masă oficială, ci prin acțiunile cpelor care se pretind slujitori ai poporului. Iar în lipsa responsabilității și a onoarei, „Așa să-mi ajute Dumnezeu!” rămâne doar o formulă golită de sens în politica românească.

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!