Trăim probabil în cea mai confortabilă perioadă din istoria omenirii.
Trăim probabil în cea mai confortabilă perioadă din istoria omenirii. Avem telefoane inteligente în buzunar, internet care ne aduce lumea întreagă pe ecran, mașini care ne duc oriunde, case încălzite, magazine pline și mâncare la comandă în câteva minute. Avem lucruri la care bunicii noștri nici nu îndrăzneau să viseze. Și totuși, dacă privești atent în jur, vezi ceva ciudat: oamenii par mai obosiți, mai nervoși și mai nefericiți ca niciodată. Avem sute sau mii de prieteni pe rețelele sociale, dar din ce în ce mai puțini oameni pe care îi putem suna cu adevărat într-o noapte grea. Avem mii de fotografii în telefoane, dar din ce în ce mai puține amintiri reale. Fotografiem fiecare masă, fiecare vacanță, fiecare moment, dar parcă trăim din ce în ce mai puțin cu adevărat acele momente. În multe case familia stă la aceeași masă, dar fiecare privește într-un ecran. Tatăl pe telefon, mama pe telefon, copilul pe tabletă. Trei oameni în aceeași cameră și totuși trei lumi complet separate. Se vorbește mai puțin, se ascultă mai puțin și se râde mai rar. Generațiile dinainte aveau mult mai puțin. Nu aveau internet, nu aveau telefoane, nu aveau confortul pe care îl avem noi. Dar aveau timp unii pentru alții. Aveau răbdare. Aveau discuții lungi la masă, aveau seri în care oamenii stăteau împreună și povesteau, aveau respect pentru lucrurile simple ale vieții. Noi avem aproape tot ce se poate cumpăra, dar parcă am pierdut exact lucrurile care nu se pot cumpăra: liniștea, răbdarea, relațiile adevărate și bucuria momentelor simple. Am devenit o generație care aleargă permanent, dar nu știe exact unde. O generație care are acces la toată informația din lume, dar înțelege din ce în ce mai puțin sensul vieții. O generație care vorbește zilnic cu sute de oameni online, dar se simte tot mai singură. Și poate cea mai mare ironie este că, în timp ce încercăm să avem tot mai mult, pierdem încet exact lucrurile care făceau viața frumoasă: familia, liniștea, prietenii adevărați și timpul petrecut cu oamenii care contează. Pentru că adevărul dur este acesta: poți avea tot ce îți oferă lumea modernă și totuși să simți că îți lipsește ceva esențial. Iar acel ceva nu se găsește în telefoane, în bani sau în lucruri, ci în lucrurile simple pe care generațiile dinainte le aveau aproape fără să își dea seama: timp, răbdare, credință și oameni adevărați lângă ei.
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural. Nihil Sine Deo
