Trăim într-o țară condusă de kazari
Foto: Radio Renașterea
Ceea ce observ surprins că nu se scrie/spune cu ocazia samavolnicei operații din Iași care a revoltat intelectualitatea românească trează (atîta cît mai există!) privitoare la „poetul pătimirii noastre“ Octavian Goga este dominanta khazară1 din parlamentul și din guvernul țării care se mai numește încă România.
Cum se știe, dar nu se comentează din motivul stupid al „corectitudinii politice“, mass media este controlată și ea în foarte mare parte tot de această specie de alogeni – „clasă superpusă“ cum i s-a spus de către Mihai Eminescu, cel mai mare scriitor și om politic pe care l-a dăruit Dumnezeu neamului nostru.
Dureros e că, organizați într-un institut, inșii aceștia ne asaltează fără teamă valorile, fiind susținuți desigur, de UE – adevăratul factor politic decizional din țara ce ne-a fost transformată într-o multinațională profitabilă.
Propunerea legislativă inițiată de un oarecine reprezentant al acestei clase antiromânești transformată prin vot de majoritatea parlamentară „progresistă“ în Lege reprezintă pentru mine o aberație din seria măsurilor bolșevice de odinioară, care ne-a oprimat intelectualitatea și ne-a învrăjbit social indexînd absurd pe „dușmanii poporului“ în regimul totalitar și îndrăcind nu numai relațiile dintre autohtoni și alogeni, ci și pe cele dintre autohtonii înșiși!
Se pare, vai, că românimea nu și-a însușit încă lecția istorică servită cu acordul „marilor puteri“ de fosta uniune sovietică și se lasă manipulată grosier de această nouă cenzură validată de majoritatea parlamentară străină de interesele autentice ale majoritarilor.
Pînă ce forul legislativ numit se va trezi și va anula legea cu pricina, avem doar posibilitatea nesupunerii civice. Salut, prin urmare, intervențiile publice de pînă acum: https://www.activenews.ro/opinii/Pozitie-extraordinara-a-acad.-Ioan-Aurel-Pop-Radu-Gyr-si-Octavian-Goga-fac-parte-din-istoria-culturii-romanesti-si-trebuie-pastrati-ca-atare.-Regimurile-care-aplica-legile-retroactiv-sau-care-sanctioneaza-vini-din-trecut-sunt-regimuri-nedemocratice-204563 ;Florin Palas: Războiul împotriva poetului național Octavian Goga continuă! Poziția Academiei Române – filiala Cluj-Napoca: ”Schimbarea denumirii străzii și a denumirii Bibliotecii Județene Octavian Goga ar crea un precedent periculos” etc. și invit cititorii la meditație pe marginea următoarelor creații poetice de o actualitate formidabilă datorate proaspetei victime care – orice-or mai face potrivnicii noștri – va rămîne un mare poet și o uriașă conștiință reprezentativă a românilor:
Fără țară
Eu sînt un om fără de țară,
Un strop de foc purtat de vînt,
Un rob răzleț scăpat din fiară,
Cel mai sărac de pe pămînt.
Eu sînt un mag de legea nouă,
Un biet nebun, orbit de-o stea,
Ce-am rătăcit să v-aduc vouă
Poveștile din țara mea.
*
Eu sînt o lacrimă tîrzie
Din plînsul unei mii de ani,
Sînt visul care reînvie
La vetrele celor orfani.
Sînt o mustrare călătoare
De pe tărîmuri fără glas,
Și dintr-o lume care moare
Sînt strigătul ce-a mai rămas.
*
Eu sînt oftatul care plînge
Acolo-n satul meu din deal,
Sînt țipătul muiat în sînge
Al văduvelor din Ardeal.
Sînt solul dragostei și-al urii,
Un visător de biruinți,
Ce port blesteme-n cerul gurii,
Drept moștenire din părinți.
*
Eu m-am desprins dintre morminte,
Din cripte umede și reci,
De unde-aducerile-aminte
Țin straje unui gînd de veci.
Și cu fiorul care poartă
Pe cei încrezători în frați,
V-am plîns la fiecare poartă
Durerea morților uitați.
*
Azi simt cum noaptea se coboară
Pe dimineața mea de ieri,
Cum cîntul meu se înfășoară
În giulgiul veșnicei tăceri…
Și printre voi îmi duc povara
Stropit de rîs și de noroi,
Căci vai de cine-și pierde țara
Ca să și-o ceară de la voi…
(1916)
Noi
La noi sînt codri verzi de brad
Și cîmpuri de mătasă;
La noi atîția fluturi sînt,
Și-atîta jale-n casă.
Privighetori din alte țări
Vin doina să ne-asculte;
La noi sînt cîntece și flori
Și lacrimi multe, multe…
Pe boltă, sus, e mai aprins,
La noi, bătrînul soare,
De cînd pe plaiurile noastre
Nu pentru noi răsare…
La noi de jale povestesc
A codrilor desișuri,
Și jale duce Murășul,
Și duc tustrele Crișuri.
La noi nevestele plîngînd
Sporesc pe fus fuiorul,
Și-mbrățișîndu-și jalea plîng
Și tata, și feciorul.
Sub cerul nostru-nduioșat
E mai domoală hora,
Căci cîntecele noastre plîng
În ochii tuturora.
Și fluturii sînt mai sfioși
Cînd zboară-n zări albastre,
Doar roua de pe trandafiri
E lacrimi de-ale noastre.
Iar codrii ce-nfrățiți cu noi
Își înfioară sînul
Spun că din lacrimi e-mpletit
Și Oltul, biet, bătrînul…
Avem un vis neîmplinit,
Copil al suferinții,
De jalea lui ne-am răposat
Și moșii, și părinții…
Din vremi uitate, de demult,
Gemînd de grele patimi,
Deșertăciunea unui vis
Noi o stropim cu lacrimi…
Strîmbeni 26 prier 2026
1 Extrag spre edificarea cititorilor informația care circulă pe internet despre această populație: khazarii erau de origine turcă și mongolă și, în epoca medievală, trăiau în partea de vest a Imperiului Turc. La sfîrșitul secolului al VI-lea d.Hr., diferitele triburi ale khazarilor s-au unit și au obținut independența față de turci. Hanatul khazar (zona condusă de khazari) a rămas suveran pentru aproximativ următoarele trei sute de ani. Ceea ce îi face pe khazari unici în istoria europeană este convertirea regelui Bulan la o formă de iudaism, împreună cu clasa conducătoare khazară, în jurul anului 740 d.Hr. Un evreu khazar poate fi fie un etnic khazar (de sînge turc sau mongol) care a devenit prozelit la iudaism, fie un etnic evreu care a trăit în Khazaria.În a doua jumătate a secolului al VIII-lea, Imperiul Khazar atinsese apogeul puterii sale. Granițele Khazariei se întindeau de la țărmul nordic al Mării Negre (inclusiv Crimeea) și rîul Nipru în vest, pînă la Marea Aral în est. Khazarii erau înconjurați de Munții Caucaz la sud și de Ruși și Bulgari la nord. Regatul khazarilor cuprindea părți din Rusia de astăzi, Ucraina, Kazahstan și Uzbekistan. Capitala Khazariei a fost Itil, situată lîngă gura de vărsare a rîului Volga. Imperiul Khazar a fost important în istoria lumii pentru că a ținut invadatorii arabi la sud de Caucaz și, astfel, a împiedicat răspîndirea islamului mai la nord în Europa. Așa cum Charles Martel i-a ținut la distanță pe musulmani în Europa de Vest, khazarii i-au respins din Europa de Est.
MAGAZIN CRITIC – NIHIL SINE DEO! Contează pe ȘTIRI ce contează
