Lansarea Civil Society Fund România: dialog european privind protecția societății civile și consolidarea spațiului civic
La 2 iulie 2026, la hotelul Marshal Garden, Calea Dorobanți, 50B, s-a desfășurat evenimentul de lansare a Civil Society Fund România, inițiativă susținută prin Granturile SEE și Norvegiene – finanțate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia – și coordonată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în parteneriat cu Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi și Frivillighet Norge. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, ai Guvernului Norvegiei, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile românești și europene, având ca obiectiv prezentarea noului fond destinat consolidării organizațiilor societății civile și dezvoltării unor mecanisme eficiente de protecție a spațiului civic. Programul conferinței a fost structurat în două sesiuni principale. Prima parte a inclus mesajele oficiale de deschidere susținute de Excelența Sa Hilde Svartdal Lunde, ambasadoarea Norvegiei în România, Eirik Nestås Mathisen, trimis special pentru Balcanii de Vest și director desemnat pentru Europa Centrală și de Sud-Est în cadrul Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe, și Ionuț Sibian, director executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Intervențiile acestora au evidențiat importanța cooperării europene în consolidarea democrației, sprijinirea organizațiilor independente și dezvoltarea unor instrumente capabile să răspundă provocărilor actuale cu care se confruntă societatea civilă.
Tema centrală a primei sesiuni a fost consacrată mecanismelor de protecție a societății civile la nivelul Uniunii Europene, fiind moderată de expertul în comunicare Monica Jitariuc. Panelul i-a reunit pe Estelle Massé, ofițer de politici publice în cadrul Direcției Generale Justiție a Comisiei Europene, Jana Gridneva, reprezentantă a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Giada Negri, secretar general adjunct al European Civic Forum, și Bogdan Simion, vicepreședinte al Consiliului Economic și Social al României. Dialogul dintre aceștia a urmărit identificarea unor soluții concrete pentru protejarea organizațiilor societății civile în contextul restrângerii spațiului civic, al intensificării campaniilor de dezinformare și al creșterii presiunilor exercitate asupra organizațiilor independente. Dezbaterea s-a desfășurat într-un moment semnificativ pentru politicile europene, coincizând cu prezentarea Strategiei Uniunii Europene pentru societatea civilă, document prin care Comisia Europeană propune o nouă viziune asupra relației dintre instituțiile europene și organizațiile civice. Strategia pornește de la recunoașterea faptului că un spațiu civic deschis reprezintă fundamentul unei democrații funcționale și stabilește trei direcții prioritare: consolidarea dialogului instituțional cu societatea civilă, protejarea organizațiilor și a apărătorilor drepturilor omului și asigurarea unei finanțări durabile și transparente pentru activitatea acestora. Acest cadru instituțional a oferit punctul de plecare pentru una dintre cele mai consistente dezbateri dedicate societății civile organizate în România în ultimii ani. Intervențiile participanților au abordat dificultățile concrete întâmpinate de organizațiile neguvernamentale: limitarea libertății de exprimare, atacurile asupra organizațiilor care monitorizează corupția și justiția, campaniile de stigmatizare și dezinformare, supralegiferarea, accesul dificil la resurse financiare și necesitatea dezvoltării unor mecanisme europene de reacție rapidă. Răspunsurile paneliștilor au evidențiat faptul că Uniunea Europeană încearcă să treacă de la o monitorizare periodică la un sistem permanent de prevenție, cooperare și protecție a spațiului civic.
”Cu cât reflectez mai mult asupra societății civile, cu atât sunt mai convinsă că societatea civilă ține funcționale, discret, multe lucruri în comunitățile noastre. Când comunitățile sunt conectate, informate și implicate, lucrurile funcționează pur și simplu mai bine — încrederea crește, oamenii se ajută reciproc, iar instituțiile devin mai puternice. România rămâne al doilea cel mai mare beneficiar al granturilor SEE și Norvegiene, primind aproape 600 de milioane de euro, dintre care aproape 54 de milioane de euro sunt dedicate societății civile.” – Excelența Sa Doamna Hilde Svartdal Lunde, Ambasadoarea Regatului Norvegiei în România
Mecanismele europene de protecție a societății civile – între strategie și realitățile din teren
După mesajele introductive, conferința a continuat cu sesiunea dedicată mecanismelor de protecție a societății civile la nivelul Uniunii Europene. Discuția a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), ai European Civic Forum și ai Consiliului Economic și Social al României, fiind moderată de Monica Jitariuc. Alegerea acestei teme a reflectat preocuparea crescândă a instituțiilor europene față de diminuarea spațiului civic și față de dificultățile cu care se confruntă organizațiile neguvernamentale în numeroase state membre. Prima parte a intervențiilor a oferit cadrul conceptual al dezbaterii. Reprezentanții Comisiei Europene au explicat că Strategia UE pentru societatea civilă urmărește schimbarea modului în care instituțiile europene colaborează cu organizațiile civice. Documentul nu se limitează la formularea unor obiective generale; sunt descrise instrumente concrete pentru întărirea dialogului dintre autorități și societatea civilă, protejarea organizațiilor expuse riscurilor și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare stabile. Strategia pornește de la premisa că participarea organizațiilor neguvernamentale la elaborarea politicilor publice reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea democrației europene și pentru consolidarea statului de drept. Un element central îl constituie crearea Platformei europene a societății civile, structură care va reuni organizațiile active în domeniul democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept și va facilita dialogul permanent dintre acestea și instituțiile Uniunii Europene. Platforma este concepută ca un cadru de consultare continuă, menit să permită schimbul de informații, formularea de recomandări și implicarea organizațiilor în toate etapele procesului decizional. Totodată, strategia prevede organizarea unui summit anual al societății civile și aplicarea unor principii comune privind transparența, reprezentativitatea, incluziunea și responsabilitatea dialogului instituțional.
Pornind de la această prezentare, dezbaterea s-a orientat rapid către realitățile întâlnite de organizațiile civice. Prima întrebare adresată panelului a venit din partea unui reprezentant al Freedom House, care a descris presiunile la care sunt supuse organizațiile implicate în monitorizarea corupției și a sistemului judiciar. Intervenția a pornit de la observația că numeroase atacuri asupra societății civile se desfășoară în prezent, fără ca organizațiile afectate să beneficieze de mecanisme europene capabile să intervină suficient de rapid. Au fost invocate campanii de discreditare, documente oficiale considerate intimidante și inițiative care afectează libertatea de exprimare și activitatea organizațiilor independente. Reprezentantul Freedom House a explicat că fenomenul depășește cadrul unor conflicte izolate dintre organizații și autorități. În opinia sa, se conturează un model de polarizare socială alimentat prin discursuri care asociază organizațiile neguvernamentale cu interese externe, finanțări ascunse sau influențe politice. Campaniile de dezinformare, atacurile cibernetice și etichetarea activiștilor drept „agenți străini” produc efecte directe asupra încrederii publice și reduc disponibilitatea cetățenilor de a participa la activități civice. În acest context, întrebarea adresată panelului a vizat posibilitatea dezvoltării unor mecanisme europene de reacție imediată, capabile să funcționeze înainte ca aceste atacuri să producă efecte ireversibile. Tema a fost continuată printr-o abordare asupra supralegiferării și a impactului acesteia asupra societății civile. Un participant a observat că Uniunea Europeană elaborează reglementări complexe în domenii precum economia digitală, schimbările climatice sau inovarea tehnologică, iar organizațiile neguvernamentale trebuie să respecte un număr tot mai mare de obligații administrative. Cerințele privind transparența finanțărilor, raportările financiare și procedurile administrative consumă resurse importante și reduc capacitatea organizațiilor de a-și desfășura activitatea în comunități. În mod special, organizațiile care monitorizează activitatea autorităților publice și cele implicate în protecția mediului sau apărarea drepturilor omului resimt efectele acestei poveri administrative.
”Viitorul României va fi modelat nu doar de instituțiile publice și de creșterea economică, ci și de forța spiritului său civic. Fiecare schimbare semnificativă începe cu oameni cărora le pasă suficient de mult încât să acționeze, să se implice și să lucreze împreună pentru binele comun. Civil Society Fund România este o investiție în acești oameni și în organizațiile care aduc comunitățile împreună, apără valorile democratice și ajută la construirea unei societăți mai incluzive, reziliente și pline de speranță.” – Ionuț Sibian, Director Executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile
Discuția a fost completată de intervenția Mihaelei Bumbu, reprezentanta Centrului de Resurse Educative și Asistență, care a adus în atenție dimensiunea socială a relației dintre organizațiile neguvernamentale și instituțiile publice. Ea a ridicat problema cooperării într-o societate caracterizată de accentuarea individualismului și a întrebat în ce măsură poate fi construit un parteneriat autentic între administrație și societatea civilă. Întrebarea a extins dezbaterea dincolo de aspectele juridice și financiare, orientând atenția asupra culturii democratice și asupra rolului încrederii reciproce în funcționarea mecanismelor participative. Aceste intervenții au conturat direcțiile majore ale dialogului: necesitatea protejării spațiului civic, dezvoltarea unor mecanisme europene de intervenție rapidă, simplificarea cadrului administrativ și consolidarea cooperării dintre organizațiile societății civile și instituțiile publice. Răspunsurile paneliștilor au demonstrat că aceste preocupări sunt deja integrate în Strategia Uniunii Europene pentru societatea civilă și că instituțiile europene urmăresc transformarea lor în politici publice și instrumente operaționale capabile să răspundă provocărilor actuale.
De la raportarea anuală la monitorizarea continuă – răspunsurile instituțiilor europene
Răspunsurile oferite de paneliști au demonstrat că preocupările exprimate de participanți sunt deja cunoscute la nivel european și au început să influențeze dezvoltarea noilor politici privind protejarea societății civile. Reprezentanții Comisiei Europene, ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și ai European Civic Forum au recunoscut că organizațiile neguvernamentale funcționează într-un mediu caracterizat de presiuni tot mai mari, ceea ce impune trecerea de la instrumente de monitorizare periodică la mecanisme permanente de prevenție și intervenție. Giada Negri, secretar general adjunct al European Civic Forum, a răspuns direct întrebării formulate de reprezentantul Freedom House privind posibilitatea unei intervenții europene rapide. Ea a explicat că European Civic Forum și-a schimbat fundamental modul de lucru, renunțând treptat la modelul bazat exclusiv pe rapoarte anuale și dezvoltând un sistem de monitorizare continuă și alertă timpurie. Potrivit acesteia, experiența ultimilor ani a demonstrat că deteriorarea spațiului civic se produce într-un ritm mult mai rapid decât permit mecanismele clasice de evaluare. Restrângerea libertății de asociere, campaniile de intimidare și atacurile împotriva organizațiilor civice necesită reacții imediate, coordonate și adaptate fiecărei situații. Reprezentanta European Civic Forum a încurajat organizațiile prezente să utilizeze rețelele europene existente și să transmită în timp real informații privind orice amenințare la adresa activității lor. Ea a subliniat că monitorizarea permanentă permite identificarea tendințelor comune și elaborarea unor strategii coordonate la nivel european și național. Totodată, schimbul constant de informații facilitează dezvoltarea unor răspunsuri adaptate contextului fiecărei țări și creează posibilitatea mobilizării rapide a resurselor disponibile.
Un punct relevant al intervenției sale l-a constituit prezentarea demersurilor privind crearea unui mecanism european de protecție a societății civile. Giada Negri a amintit că organizațiile europene solicită de mai mulți ani instituirea unui instrument capabil să ofere asistență juridică, financiară, psihologică și tehnică organizațiilor aflate sub presiune. Ea a precizat că Parlamentul European a susținut deja includerea unei linii bugetare dedicate acestui mecanism în viitorul Cadru Financiar Multianual, ceea ce oferă premise favorabile pentru transformarea inițiativei într-o politică europeană permanentă. Totuși, s-a atras atenția că următorul exercițiu bugetar va începe în 2028, iar organizațiile au nevoie de soluții și în perioada de tranziție. Pornind de la această observație, ea a prezentat experiența Italiei, unde organizațiile societății civile au construit un model național de protecție bazat pe cooperare. În cadrul acestuia au fost reunite organizații neguvernamentale, avocați pro bono, specialiști în securitate digitală, experți în comunicare și servicii de asistență destinate apărătorilor drepturilor omului. Rețeaua funcționează ca o infrastructură de sprijin, oferind consultanță juridică, recomandări privind securitatea digitală, sprijin psihologic și îndrumare pentru accesarea fondurilor de urgență. Modelul italian demonstrează că protecția eficientă a societății civile începe prin construirea unor parteneriate solide înainte de apariția crizelor.
Aceeași idee a fost reluată și de reprezentanta organizației din Republica Cehă, care a prezentat proiectul unei rețele europene de monitorizare a spațiului civic. Ea a explicat că această comunitate de practică va reuni organizații din toate statele membre și va permite colectarea permanentă a informațiilor privind evoluțiile din fiecare țară. Analizele rezultate vor fi utilizate pentru fundamentarea politicilor europene și pentru orientarea fondurilor de urgență către organizațiile care au nevoie de sprijin imediat. Potrivit acesteia, avantajul apartenenței la Uniunea Europeană constă tocmai în posibilitatea de a identifica modele comune și de a învăța din experiențele acumulate în diferite state. Reprezentanta a lansat și un apel către organizațiile prezente, invitându-le să participe activ la această rețea prin transmiterea informațiilor despre dificultățile întâlnite și despre nevoile existente la nivel național. În opinia sa, participarea organizațiilor reprezintă condiția esențială pentru funcționarea mecanismului de monitorizare și pentru dezvoltarea unor politici bazate pe realitățile din teren. Cooperarea dintre organizații și instituțiile europene trebuie să fie permanentă, iar schimbul de informații trebuie să devină un proces continuu și sistematic. În intervențiile lor, paneliștii au insistat asupra faptului că protejarea societății civile nu poate fi redusă la dimensiunea financiară. Fondurile sunt indispensabile pentru funcționarea organizațiilor, însă reziliența acestora depinde în egală măsură de existența unor servicii juridice accesibile, a unor mecanisme de securitate digitală, a sprijinului psihologic și a unor rețele profesionale capabile să intervină rapid atunci când organizațiile sunt supuse presiunilor. Această abordare integrată este reflectată și în Strategia Uniunii Europene pentru societatea civilă, care promovează un mediu favorabil funcționării organizațiilor și dezvoltarea unor instrumente permanente de protecție și cooperare.
Strategia europeană și provocările naționale – intervenția lui Bogdan Simion
În partea finală a sesiunii, dezbaterea s-a orientat către relația dintre politicile europene și realitățile administrative din România. Bogdan Simion, vicepreședinte al Consiliului Economic și Social al României, a preluat întrebările privind supralegiferarea și funcționarea mecanismelor instituționale, propunând o analiză critică a modului în care este construit cadrul normativ național. Intervenția sa a completat perspectiva europeană cu observații provenite din experiența directă a dialogului dintre autorități și societatea civilă. Acesta a apreciat că una dintre dificultățile majore întâlnite în România nu este lipsa legislației, ci excesul de reglementare și aplicarea neuniformă a normelor existente. În opinia sa, sistemul legislativ produce constant noi acte normative, multe dintre ele având un caracter punctual și fiind elaborate pentru a răspunde unor situații imediate. Această practică determină fragmentarea cadrului juridic și complică activitatea atât a instituțiilor publice, cât și a organizațiilor neguvernamentale, obligate să urmărească permanent modificările legislative și să își adapteze procedurile interne. Bogdan Simion a asociat această situație cu diminuarea memoriei instituționale. Schimbările frecvente de personal din administrație și din Parlament, experiența limitată a unor decidenți și ritmul accelerat al procesului legislativ afectează coerența normelor adoptate și capacitatea administrației de a le aplica eficient. În acest context, simplificarea legislației și consolidarea capacității administrative ar produce efecte mai consistente decât multiplicarea reglementărilor. Ideea sa s-a apropiat de unul dintre obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru societatea civilă, care recomandă statelor membre să creeze un cadru juridic și administrativ favorabil funcționării organizațiilor civice și să elimine barierele disproporționate care le afectează activitatea.
Discuția a căpătat apoi o dimensiune socială prin analiza unui caz intens dezbătut în spațiul public românesc, referitor la activitatea unor centre private de asistență socială. Bogdan Simion a utilizat acest exemplu pentru a evidenția complexitatea problemelor cu care se confruntă sistemul de protecție socială. El a remarcat că reacțiile publice au fost puternic polarizate, iar dezbaterea din mediul online a fost dominată de opinii formulate înaintea unei analize complete a situației. În viziunea sa, cazul ilustrează dificultatea construirii unor politici publice bazate pe evaluări obiective și pe cooperarea dintre instituțiile statului și societatea civilă. Pornind de la această situație, vorbitorul a subliniat că multe dintre vulnerabilitățile identificate în domeniul serviciilor sociale nu pot fi atribuite exclusiv unui actor instituțional sau unei organizații. Problemele sunt rezultatul unor disfuncționalități sistemice, care implică administrația publică, sistemul de sănătate, furnizorii de servicii sociale și mecanismele de monitorizare. Din această perspectivă, organizațiile societății civile au un rol esențial în identificarea acestor vulnerabilități și în formularea unor soluții bazate pe experiența acumulată în comunități. Intervenția lui Bogdan Simion a readus în atenție una dintre ideile recurente ale conferinței: consolidarea democrației presupune existența unei relații funcționale între autorități și societatea civilă. Organizațiile neguvernamentale nu reprezintă doar beneficiari ai finanțărilor sau participanți la consultări publice, ci parteneri capabili să contribuie la evaluarea politicilor, la identificarea problemelor și la dezvoltarea unor soluții adaptate realităților sociale. În această logică, consultarea organizațiilor trebuie să devină un proces constant, desfășurat încă din etapa elaborării politicilor publice, idee susținută și de Strategia UE prin promovarea dialogului structurat și a celor zece principii directoare privind participarea societății civile.
În încheierea sesiunii, paneliștii au revenit asupra obiectivului principal al întâlnirii: construirea unei infrastructuri europene de protecție pentru societatea civilă. Ei au arătat că lansarea Civil Society Fund România reprezintă mai mult decât debutul unui nou program de finanțare. Fondul este conceput ca un instrument de consolidare instituțională, menit să sprijine dezvoltarea parteneriatelor, creșterea capacității organizațiilor și întărirea cooperării dintre actorii implicați în apărarea democrației și a drepturilor fundamentale. În acest sens, sesiunea a doua a evenimentului a fost dedicată prezentării apelurilor de proiecte și oportunităților de colaborare bilaterală, cu participarea reprezentanților Civil Society Norway, Norwegian Helsinki Committee, Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundației pentru Parteneriat și Centrului de Resurse pentru Comunitățile de Romi. Astfel, întreaga conferință a ilustrat legătura dintre reflecția strategică și instrumentele concrete de implementare. Dezbaterile privind protejarea spațiului civic au fost completate de lansarea unui mecanism de finanțare destinat consolidării organizațiilor, ceea ce a conferit evenimentului atât o dimensiune conceptuală, cât și una operațională. Mesajul comun al participanților a fost că reziliența democratică se construiește prin cooperare, finanțare sustenabilă, dialog permanent și dezvoltarea unor mecanisme capabile să ofere răspunsuri rapide în fața provocărilor care afectează societatea civilă.
Lansarea Fondului Societății Civile – de la reflecția asupra protecției la instrumente concrete de finanțare
După încheierea dezbaterii privind mecanismele europene de protecție a societății civile, evenimentul a continuat cu o sesiune dedicată dimensiunii practice a sprijinului acordat organizațiilor neguvernamentale. Dacă prima parte a conferinței a analizat cadrul european al protejării spațiului civic și noile orientări cuprinse în Strategia Uniunii Europene pentru societatea civilă, cea de-a doua sesiune a urmărit prezentarea instrumentelor financiare care vor susține implementarea acestor obiective în România. Sub titlul „Fondul Societății Civile – Prezentarea apelurilor de proiecte și a sprijinului pentru parteneriate bilaterale”, reprezentanții organizațiilor care gestionează programul au explicat modul în care noul fond urmărește să consolideze capacitatea instituțională a organizațiilor societății civile și să creeze premisele unor colaborări durabile între organizațiile din România și cele din statele donatoare. Sesiunea i-a avut ca vorbitori pe Stian Slotterøy Johnsen, secretar general al Civil Society Norway, Csilla Czimbalmos, manager senior de portofoliu în cadrul Norwegian Helsinki Committee, Marian Bojincă, coordonator de granturi și Team Leader al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, Laszlo Potozky, director al Fundației pentru Parteneriat, și Florin Moisă, președinte executiv al Centrului de Resurse pentru Comunitățile de Romi.
În cadrul celei de-a doua sesiuni a conferinței, organizatorii au prezentat în detaliu EEA Civil Society Fund România, noul program de finanțare destinat consolidării organizațiilor societății civile din România. Administrat de un consorțiu format din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi și Civil Society Norway (Frivillighet Norge), programul beneficiază de o alocare financiară de 53.811.718 euro și va fi implementat până în anul 2031, reprezentând una dintre cele mai importante investiții dedicate societății civile din România din ultimii ani. Fondul face parte din contribuția Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei prin Granturile SEE și Norvegiene 2021–2028 și urmărește dezvoltarea unei societăți civile dinamice și reziliente, capabile să promoveze democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Programul reflectă obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru societatea civilă, care evidențiază rolul esențial al organizațiilor neguvernamentale în consolidarea participării democratice și în apărarea valorilor fundamentale europene
Deschiderea acestei sesiuni a evidențiat faptul că protejarea societății civile nu poate fi realizată exclusiv prin măsuri legislative sau prin mecanisme de monitorizare. Organizațiile au nevoie de resurse stabile, de posibilitatea dezvoltării instituționale și de acces la parteneriate internaționale care să faciliteze schimbul de experiență și transferul de bune practici. În această perspectivă, Fondul Societății Civile este conceput ca un instrument complementar Strategiei Uniunii Europene pentru societatea civilă, contribuind la dezvoltarea rezilienței organizațiilor și la consolidarea participării democratice. Strategia europeană subliniază în mod explicit că finanțarea adecvată și transparentă reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru existența unui spațiu civic deschis și pentru funcționarea independentă a organizațiilor societății civile. În intervenția sa, Stian Slotterøy Johnsen a prezentat experiența Civil Society Norway în sprijinirea organizațiilor civice și a subliniat rolul cooperării internaționale în consolidarea democrației participative. Acesta a arătat că dezvoltarea parteneriatelor dintre organizațiile din România și cele din statele donatoare depășește dimensiunea financiară, oferind acces la expertiză, metode de lucru și modele instituționale deja validate în alte contexte europene. Cooperarea bilaterală este privită ca un proces de învățare reciprocă, capabil să întărească reziliența organizațiilor și să creeze rețele stabile de colaborare.
Csilla Czimbalmos a prezentat contribuția Norwegian Helsinki Committee la dezvoltarea unui spațiu civic sigur și favorabil drepturilor fundamentale. Ea a evidențiat importanța susținerii organizațiilor implicate în apărarea drepturilor omului, în monitorizarea instituțiilor democratice și în combaterea discriminării, arătând că aceste organizații au nevoie atât de sprijin financiar, cât și de acces la expertiză juridică și la rețele internaționale de cooperare. Mesajul său s-a aflat în deplină concordanță cu Strategia Uniunii Europene, care recomandă consolidarea mecanismelor de protecție și dezvoltarea unor servicii de sprijin pentru organizațiile expuse riscurilor. Prezentarea tehnică a programului a fost realizată de Marian Bojincă, care a detaliat structura apelurilor de proiecte și obiectivele urmărite prin noul fond. Acesta a explicat că finanțările sunt orientate spre consolidarea capacității organizațiilor societății civile, dezvoltarea parteneriatelor bilaterale, stimularea implicării cetățenilor și susținerea inițiativelor care promovează valorile democratice, participarea civică și incluziunea socială. Totodată, au fost prezentate mecanismele de sprijin destinate facilitării cooperării dintre organizațiile românești și cele din Norvegia, Islanda și Liechtenstein, în scopul dezvoltării unor proiecte comune și al schimbului de expertiză.
În intervenția sa, Laszlo Potozky a insistat asupra importanței construirii unor organizații puternice la nivel local și regional. Acesta a evidențiat faptul că dezvoltarea societății civile începe în comunități, acolo unde organizațiile răspund direct nevoilor cetățenilor și contribuie la consolidarea participării democratice. Din această perspectivă, finanțarea nu reprezintă doar un sprijin economic, ci o investiție în capacitatea organizațiilor de a deveni parteneri activi ai autorităților locale și ai comunităților. Florin Moisă a adus în discuție experiența Centrului de Resurse pentru Comunitățile de Romi și necesitatea ca programele de finanțare să ajungă și la organizațiile care reprezintă comunitățile vulnerabile. El a subliniat că reducerea inegalităților, promovarea incluziunii și apărarea drepturilor fundamentale depind de existența unor organizații capabile să acționeze direct în comunități și să participe la elaborarea politicilor publice. Intervenția sa a completat mesajul general al conferinței, potrivit căruia consolidarea democrației europene presupune participarea tuturor grupurilor sociale și dezvoltarea unor mecanisme de sprijin accesibile întregii societăți civile.
Prin această a doua sesiune, evenimentul a oferit participanților o perspectivă concretă asupra oportunităților de finanțare și cooperare disponibile în perioada următoare. Lansarea Fondului Societății Civile România a demonstrat că obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru societatea civilă pot fi susținute prin instrumente financiare dedicate, orientate către consolidarea organizațiilor, dezvoltarea parteneriatelor și creșterea rezilienței spațiului civic. În acest fel, reflecția asupra protecției societății civile s-a completat firesc cu prezentarea resurselor necesare pentru transformarea acestor obiective în proiecte și inițiative cu impact direct asupra comunităților.
Concluzii
Conferința de lansare a Civil Society Fund România a constituit un spațiu de dialog asupra transformărilor prin care trece societatea civilă europeană, reunind reprezentanți ai instituțiilor europene, ai statelor donatoare, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile din România în jurul unei teme esențiale pentru viitorul democrației: protejarea și consolidarea spațiului civic. Intervențiile paneliștilor au evidențiat faptul că organizațiile societății civile se confruntă cu provocări complexe, generate de restrângerea spațiului civic, campaniile de dezinformare, polarizarea discursului public, atacurile asupra apărătorilor drepturilor omului, presiunile administrative și dificultățile de acces la resurse. Aceste fenomene depășesc granițele naționale și conturează o provocare comună pentru întreaga Uniune Europeană, ceea ce justifică dezvoltarea unor mecanisme coordonate de monitorizare, prevenție și intervenție. Unul dintre cele mai importante mesaje ale conferinței a fost necesitatea trecerii de la o abordare bazată pe evaluări periodice la un sistem de monitorizare continuă a spațiului civic. Reprezentanții European Civic Forum și ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene au subliniat că reacțiile instituționale trebuie adaptate ritmului în care apar amenințările la adresa organizațiilor societății civile. Dezvoltarea unor mecanisme de alertă timpurie, extinderea rețelelor europene de cooperare și construirea unui mecanism european de protecție au fost prezentate drept direcții esențiale pentru consolidarea rezilienței democratice.
Dezbaterea a arătat că protejarea societății civile nu poate fi realizată exclusiv prin reglementări sau prin mecanisme instituționale. Participanții au insistat asupra rolului cooperării dintre organizații, autorități, instituții europene și parteneri internaționali, precum și asupra necesității dezvoltării unor servicii integrate de sprijin juridic, psihologic, financiar și digital pentru organizațiile expuse riscurilor. Exemplele prezentate din Italia și din alte state europene au ilustrat faptul că infrastructurile de protecție construite prin colaborare pot oferi răspunsuri eficiente și rapide în situații de criză. În același timp, lansarea Fondului Societății Civile România a conferit conferinței o dimensiune practică. Prezentarea apelurilor de proiecte și a oportunităților de parteneriat bilateral a demonstrat că obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru societatea civilă sunt susținute prin instrumente financiare destinate consolidării organizațiilor, dezvoltării cooperării internaționale și stimulării implicării civice. Programul oferă organizațiilor posibilitatea de a-și dezvolta capacitatea instituțională, de a crea parteneriate durabile și de a contribui activ la promovarea valorilor democratice și a drepturilor fundamentale.
Conferința a transmis și un mesaj important privind responsabilitatea comună pentru apărarea democrației. Instituțiile europene, autoritățile naționale, organizațiile neguvernamentale și cetățenii sunt chemați să participe la construirea unui spațiu civic deschis, sigur și favorabil participării democratice. Dialogul permanent, transparența, solidaritatea și cooperarea au fost prezentate drept condiții esențiale pentru funcționarea unei societăți democratice reziliente. În ansamblu, evenimentul de la București a evidențiat faptul că Civil Society Fund România reprezintă atât un instrument de finanțare, cât și o investiție strategică în consolidarea societății civile. Prin corelarea obiectivelor programului cu noua Strategie a Uniunii Europene pentru societatea civilă, conferința a conturat o viziune comună asupra viitorului spațiului civic european, în care organizațiile societății civile sunt recunoscute ca parteneri indispensabili ai democrației, ai statului de drept și ai dezvoltării unei societăți incluzive și participative.
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural. Nihil Sine Deo!
