Când ai venit pe lume,
Iute ți-au dat un nume.
Când ai intrat în viață,
Priveai lumea în ceață.
Cântai precum broscuța,
Și agitai mânuța.
Când te durea burtica,
Plângeai după mămica.


Mâncai numai lăptic,
Nu-‘nțelegeai nimic.
Când în pătuț dormeai,
De multe ori râdeai.
Îngerul din Cer,
Te-‘nveselea? Mister..
Apoi te-au botezat,
Și doi nășici ți-au dat.
Tu nici habar n-aveai,
Că iarăși te nășteai!
Ai tăi, de bucurie,
Au plâns la cumetrie.
Erai un prințișor,
În ochii tuturor!
Și toți când te vedeau,
De dragul tău mureau!
Ceilalți copii,
Uitau de jucării,
Veneau cu bucurie
La jucăria vie!
Iar tu când îi vedeai,
Mult le mai gângureai!
Cocuță, dragă-mi ești,
Te rog să nu mai crești,
Rămâi așa micuță,
În veci de veci cocuță!

de Preot Sorin Croitoru


  Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns