Nemuritori
Noi nu avem nici vârstă, nici ani.
Ne purtăm, doar, în suflet şi-n ochi nemurirea
Şi trecând prin vremi mai bogaţi ori sărmani
Învăţăm cu pământul străbun ce-i iubirea.
Prin timpuri ce fulgeră zbateri durute
Se văd focuri cumplite şi sânge şi fum,
Cetăţi minunate-n ruini prefăcute
Lăcaşuri preasfinte topite în scrum.
Dar peste urme de sfântă durere
În munţii cei sfinţi şi-n câmpii luminoase
Pasc oile, caii şi vitele noastre
Şi-n brazdele negre saltă spice frumoase.
Şi toate sunt sfinte sub bolta cerească
Lăsate aici de Sfânt Dumnezeu
În mâinile noastre, în lacrima noastră,
În focul ce arde în inimi mereu.
Sub valuri de mâluri şi râuri urâte
Stă-n veşnică luptă neamul de stâncă
Răbdând şi zdrobind mişeliile crunte
Zidind către Ceruri credinţă adâncă.
Precum în furtună sub ape-nverzite
Corabia pare-n adânc a intra
Dar prora-i zvâcneşte spre Ceruri fierbinte
Şi flutură-n vârful catargului stea.
Căci zidul şi casa din nou se înalţă
Cât în suflet şi-n ochi ne purtăm nemurirea
Şi veşnici, luminaţi de preasfânta speranţă,
Învăţăm cu pământul străbun ce-i iubirea.
Mihai-Andrei Aldea, 30 mai 2017
- MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet.
- Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa. Contactați-ne: aici.
- Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.
MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează