Doboșeni, jud. Covasna, o rană sângerândă pe trupul Țării.
În Duminica Ortodoxiei câteva suflete au adus lumina lumânărilor în biserica martirizată din Doboșeni pentru a ne lăsa luminați de Sfintele Icoane aduse aici anul trecut de copiii Covasnei, copiii noștri. Ne-am rugat împreună cu părintele Vasile pentru cei adormiți în credința strămoșilor și pentru întoarcerea celor din sat care și-au pierdut de-a lungul grelelor prigoane credința ortodoxă și limba română, în Duhul Neamului Românesc. 
Am fost atent la expresia de pe figurile prietenilor care nu au mai fost până acum în biserica cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, dar și a celor care o mai văzuseră. Sfâșietoare imagine, ochii lor nu plângeau, ci strigau. Icoanele lăsate anul trecut pe niște lespezi, sprijinite de zidurile cu oasele dezvelite ne-au așteptat acolo, neclintite, părea că nici praful nu s-a așezat pe ele, ca și cum acolo timpul stă în loc, împietrit și el, ca și satul în care ultimul ortodox a trecut la Domnul anul trecut. Numai zgomotul târnăcoapelor din anul 1940 care s-au izbit în zidurile bisericii se mai auzeau încă… acele tunete nu vor înceta decât poate atunci când ruinele vor adormi și se vor trezi în rânduiala frumoasă a bisericilor împodobite cu lumină.
Doamne, dă-ne puterea de a stinge măcar cu un strop de apă această rană!
Am fost aici si ne-am închinat, noi, Anita Toporeanu, Maria Crețu Graur, Maricica Manea, Gabi Gabriela, Samuel Coscodar, Stefan, Daniela Rusu, Radu, Vasilica, Sery David, Costi Staicu, Anișoara, Ion, Mariana Stan, Mariana Toader, Alina, Stefan, Mihai Tîrnoveanu
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook