Când ești trădat pe rând de toți,
Iar în prieteni nu mai crezi,
(Ai vrea s-o faci, dar cum să poți,
Când „mâna caldă” n-o mai vezi?…),

Să-ți amintești că Dumnezeu 
Nu doar o mână ți-a întins,
Ci-atunci când L-ai chemat la greu,
Cu două brațe te-a cuprins!

Nici mama ta nu te-a iubit
Așa cum te iubește El;
Prietenii te-au părăsit,
Dar El ți-a fost mereu fidel…

El niciodată n-a trădat,
Dar tu pe El, de-atâtea ori…
În locul Lui ai preferat
Păcatele, adeseori…

Degeaba clopotele mari
Au plâns cu glasul lor duios..
Din așternut n-ai vrut să sari,
Să vii în casa lui Hristos!

Te afundai în perna ta
Cu ciudă că ai fost trezit,
Iar Domnul tău Se întrista,
Văzând că iarăși n-ai venit…

Și totuși El e-atât de bun…
Nu-i pasă că Îl ignorai!
Pe cei ce-n El nădejdea-și pun,
E gata să îi ducă-n Rai!

Când ești trădat de toți pe rând,
Și crezi că ești al nimănui,
Te rog să nu te văd plângând:
Iubitul meu, tu ești… AL LUI!

 Preot Sorin Croitoru


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns