Îmbrăcat în ambră, gândul, 
poartă-n el cerul deschis
şi întreabă supus mirarea-
E trăire sau este un vis?!
Plec hoinar în astă lume,
peste crestele de munte,
întețindu-mă ca vântul,
ori ca soarele pe frunte,
să cobor apoi, cu gândul,
ca o frunză legănată,
tot doinind din ea mirată
o minune, ce prin el ni se arată!


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns