Te mai deștepți, române?

În primul rând pentru că m-am născut om liber și așa vreau să rămân. Îmi vreau înapoi viața pe care mi-a furat-o Nou-Normalul, care mă amenință că n-o mai văd vreodată. Vreau să-mi recuperez Starea de Libertate la care atentează starea de urgență, starea de alertă sau alte stări inventate de cei care vor să mă sclavagizeze.

Ies în stradă fiindcă tocmai l-am auzit pe procurorul general al SUA că impunerea carantinei și a domiciliului forțat sunt ca ordinele de arestare și comparabile cu sclavia, că sunt „cea mai mare intruziune în libertățile civile din istoria americană”.

Dacă o spune așa de grav șeful justiției americane, vă dați seama cât de grav e la noi?

Ies în stradă ca să salvez viitorul copiilor mei.

Pentru ei noul program Școala Altfel arată în 2020 mai rău decât o școală de corecție. Copiii sunt tratați ca potențiali delincvenți minori contra numitei pandemii. Cum pot ei să învețe la Educație civică despre drepturile și libertățile cetățenești, când stau cu mască și într-o cușcă școlară?

Care sunt studiile și probele științifice privind riscurile copiilor de îmbolnăvire și transmitere a virusului?

Ies în stradă fiindcă autoritățile nu au nicio justificare medicală ca să închidă educația în cuști și să impună măști copiilor, 5-6 ore pe zi. Cele câteva cazuri grave de copii bolnavi, extrase din context și prezentate de presă, sunt manipulări de grădiniță, înghițite doar de oligofreni.

Ies în stradă fiindcă sunt unul dintre disperații de pe grupurile de părinți în care se discută că „asta nu e școală, ci batjocură”.

Greșeala majorității părinților lor e că încearcă să găsească vinovății și soluții în interiorul sistemului. Ei dau vina pe profesorii care interpretează cum vor regulile antipandemie sau care nu știu să folosească eficient internetul. Eu ies în stradă fiindcă profesorii sunt educatori, nu gardieni la școala de corecție. Nu ei sunt problema, ci doar o parte din ea.
Exact asta vor guvernanții și sistemul: să învrăjbească părinții și cadrele didactice. Majoritatea părinților este afectată de manipularea suportată în ultimii 30 de ani, de reflexele condiționate care nasc revoluții doar la ordin. Pentru legile justiției părinții ies cu copiii în piață, pentru legile traumatizării copiilor, nu mai ies.

Ce-ar trebui să se întâmple ca să reacționeze? Să le fie duși copiii direct la intubare ca în camera de gazare? Ce fel de părinți suntem? Ne vom mulțumi să plângem sfâșietor – dacă Doamne ferește se întâmplă – și apoi să facem coliva și pomenile conform canoanelor? Atât de lași am ajuns? Suntem tot ăia care dădeau copiii turcilor, ca să-i facă ieniceri?

Ies în stradă ca să devin o rezistență adevărată, care denunță public războiul mondial hibrid dus împotriva populației și instrumentele acestui război: politicienii, autoritățile executorii și administrative, mass-media coruptă, mafia social-media, elementele care s-au grupat pentru a destructura societatea și viața oamenilor.

Ies contra dictaturii medicale, contra neomarxismului pandemic care înlocuiește totalitarismul comunist. Ies contra asasinilor economici care acum folosesc viruși în loc de bănci și credite ruinătoare.

Ies pentru eliberarea României și repopularea ei cu oameni deșteptați cu adevărat la Starea de Libertate. Ies ca să fac o realitate din imnul țării: Deșteaptă-te, române!

În România nu lipsește libertatea, ci lipsesc oamenii liberi. Cei care mai sunteți, ne vedem în Piața Universității!

Virgil Șerban, R3media


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns