Nepărtinirea

Într-o seară minunată,
fructul cerului e scump,
astăzi sunt doar o unealtă,
ce priveşte gândul sfânt.
Strâng din cer şi dau din mine
ce e bun sau mai puțin,
în simțire şi destine mă supun.
Nu vreau urma să mă ajungă,
nici din umbră să rănesc,
astrele pe val de viață,
legănate-n dar ceresc!


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns