Nivelul Dunării e în scădere, deși în România, în iulie, a plouat cu găleata! – Conspirație sau adevăr?
Ba avem deficit de apă, ba cresc prețurile la carburanți de parcă ar concura cu temperaturile din termometre, ba aflăm că scade Dunărea și riscăm să producem mai puțin curent… În ritmul acesta, singurul lucru pe care nu ni s-a cerut încă să-l economisim este aerul… deși, dacă ne uităm în jur, suntem destul de generoși când vine vorba să împărțim resurse cu alții, nu?
Lăsând puțin deoparte crizele noastre care se întind până la limita răbdării umane… de câteva săptămâni ne uităm la Dunăre și ne întrebăm același lucru: cum e posibil ca fluviul să ajungă la un nivel atât de scăzut, când în multe zone din România a turnat cu găleata? Pare o contradicție, dar explicația nu se oprește la granițele țării, conform Meteoplus.
Dunărea nu este un râu românesc care se alimentează din ploile căzute la noi, ci un fluviu european care adună apă dintr-un bazin hidrografic uriaș, întins pe aproape jumătate din continent. Apa care ajunge la Baziaș vine în mare parte din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia, iar dacă acolo seceta persistă, atunci și afluenții transportă tot mai puțină apă, iar efectele se văd inevitabil și în România.
În ultimele luni, multe dintre aceste state au traversat perioade lungi de caniculă și precipitații reduse. Chiar dacă la noi luna iulie a adus ploi cu nemiluita de ajunsesem să ne întrebăm dacă luna lui lui cuptor s-a dereglat, ele nu pot înlocui lipsa apei care ar fi trebuit să vină din amonte. Cu alte cuvinte, Dunărea nu funcționează după principiul „fiecare cu ploaia lui”.
Consecințele sunt deja vizibile. Debitul fluviului se apropie de unele dintre cele mai mici valori înregistrate pentru această perioadă a anului, navigația devine tot mai dificilă, bancurile de nisip ies la suprafață, ecosistemele sunt puse sub presiune, iar hidrocentralele produc mai puțină energie.
„Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) în intervalul 01 – 02.08.2026 a fost staționar, având valoarea de 1550 m3/s, sub media multianuală a lunii august (3900m3/s). În aval de Porțile de Fier debitele au fost în general în scădere ușoară.” – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărie a Apelor
Asta mai înseamnă că, indiferent cât plouă local, revenirea la valori normale depinde în primul rând de ceea ce se întâmplă în țările prin care fluviul trece până ajunge la noi.
Situația de acum este încă o dovadă că Dunărea nu ține cont de granițe administrative. Este un sistem hidrologic comun, iar starea lui reflectă vremea din întregul bazin, nu doar din România.
Dar… cu toate explicațiile posibile, există și voci care afirmă că Dunărea a avut și un nivel mai scăzut, dar nu a existat o „criză”. Așadar… conspirație sau adevăr?
